„Trăiește repede, iubește greu, mori tânăr”…

Da, trebuie să recunosc că m-am format muzical la școala lui Cornel Chiriac și a postului de radio „Europa Liberă”. Europa liberă reprezenta o oază de libertate la care noi cei din Europa de Est doar priveam . Motoul pe care l-am ales ca titlu a fost al celor care au făcut din muzică un spectacol de iubire. Alături de Jimi Hendrix și Jim Morrison, Janis Joplin a fost una dintre figurile simbolice centrale ale erei hippie și ale culturii hippie. Nu știu ce însemna hippie cu adevărat, dar chiar și eu mi-am legat de gât acel semn al dezintegrării uraniului 235, un simbol al libertății și al păcii. Trecuse aproape 30 de ani de la acel război devastator încheiat cu două explozii nucleare în Japonia, iar toți doream să nu se mai repete. Nu știu ce s-a schimbat astăzi, dar Jim Morrison avea dreptate: „Dacă pentru a trăi trebuie să te târăști, ridică-te și mori”. Erich Auerbach a scris o carte de critică literară, opera sa principală, Mimesis, a fost scrisă în exil între 1942 și 1945. Realitatea reprezentată în literatura occidentală este încă una dintre lucrările fundamentale ale studiilor romanice germane cu o lungă istorie. Realitatea în toate reprezentările din artă încet a devenit „Mimesis”. Noi mimăm frumos, iar arta se transformă în ce-i mai odios. Auerbach, în lucrarea sa „Mimesis: Dificultatea și plăcerea de a reprezenta realitatea” (1953), nu discută explicit despre „internaționalizarea vulgarității”. Cu toate acestea, el analizează evoluția literaturii și a reprezentării artistice în diferite perioade istorice. Auerbach argumentează că literatura își găsește fundamentul într-o „mimesis” (reprezentare) realistă a vieții umane, care captează complexitatea și diversitatea experienței umane. El subliniază că formele literare se schimbă în timp, reflectând schimbările aduse de diferitele culturi și perioade istorice. Este posibil să putem interpreta faptul că „internaționalizarea vulgarității” ar putea fi înțeleasă ca o observație în legătură cu globalizarea și influența culturilor de masă asupra societății contemporane.

Așa am ajuns astăzi: mimăm că facem muzică, mimăm că iubim pictura, iar în literatură dacă nu mimezi un act sexual într-o carte, ai scris degeaba. Chiar și pandemia a ajuns să fie mimată „Suntem printr-o lovitură de stat… sub pretextul pregătirii pentru pandemie și a agendei de biosecuritate”. Dr. Meryl Nass explică modul în care tratatul de pandemie propus de OMS va permite OMS „să preia jurisdicția asupra tuturor lucrurilor din lume, spunând că schimbările climatice, animalele, plantele, sistemele de apă [și] ecosistemele sunt toate esențiale pentru sănătate”. În plus, va elimina protecția drepturilor omului, va impune cenzura și pașapoartele digitale, va cere guvernelor să promoveze o singură narațiune „oficială” și va permite OMS să declare „pandemii” dintr-un capriciu.

Vedeți câtă dreptate avea Erich Auerbach, am ajuns să mimăm orice de dragul de a ne atinge scopurile, iar lumea nu se mai revoltă. Lumea lui Janis Joplin și a lui Jim Morisson nu mai există, mai suntem puțini care ne mai aducem aminte de ei. Cine mai poartă la gât semnul acela de „Luptător anti-război” când pe buzele noastre a rămas doar spaima. Cei care conduc lumea nu doar „mimează” dezastrul, ei chiar îl fac. De aceea postul de radio „Europa Liberă” a rămas pentru noi simbolul libertății. Postul de radio Europa Liberă a avut o semnificație deosebită pentru Europa de Est, mai ales în perioada Războiului Rece. A fost un mijloc important prin care informațiile și ideile libere și critice ajungeau la publicul din țările comuniste. Europa Liberă a fost înființată în 1950 de către Congresul pentru Libertatea Culturală și a fost finanțată de guvernul american prin intermediul CIA. Postul de radio emitea în limbile țărilor din blocul estic, precum română, rusă, poloneză, maghiară, cehă, slovacă etc., și furniza audienței informații despre evenimentele din Europa și lume, într-un mod obiectiv și critic. Emisiunile Europa Liberă au avut o însemnătate deosebită în Europa de Est, contribuind la transmiterea valorilor democrației și libertății, la dezvăluirea abuzurilor regimurilor comuniste și la inspirarea și mobilizarea opoziției anticomuniste.

Mulți ascultători din țările Europei de Est au considerat Europa Liberă drept o sursă de informații fiabile și credibile, care oferea o perspectivă alternativă față de propaganda oficială. Postul de radio a jucat un rol important în conturarea opoziției și a mișcărilor pro-democrație din Europa de Est în decursul anilor. Dar astăzi se dorește doar să ștergem pe jos cu democrația. Când Berlinul a fost împărțit în două, la „Checkpoint Charlie Berlin” editura „Springer-verlag” pe o clădire cu nouă etaje montase un televizor cu un ecran imens, unde cei de peste gard, din R.D.G. puteau citi știrile necenzurate. Știri necenzurate reprezenta și muzica, dar la noi în România nu puteai să o asculți decât ascuns acolo în casă la Radio Europa Liberă. Janis Joplin spunea în cântecul Mercedes Benz: „Doamne, nu-mi vei cumpăra o noapte în oraș? Ca toată lumea Doamne, nu vrei să-mi cumperi un Mercedes Benz? Toți prietenii mei conduc Porsche-uri, trebuie să mă descurc. Am muncit din greu toată viața, fără ajutor din partea prietenilor mei. Deci, o, Doamne, nu vrei să-mi cumperi un Mercedes Benz? Asta este!”…

Și atunci ca și acum nu putem decât să ne rugăm, dar Doamne cum o să-mi plătesc factura la telefon luna aceasta? Eu am considerat că atunci vorbeau de Mercedes, astăzi în democrația și occidentul nostru nici la telefon nu o să mai avem acces.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*