În mod asemănător cu situaţia autostrăzilor, România este codaşă în Europa şi la construcţia de tuneluri rutiere sau feroviare. Dar istoria ne spune că nu a fost întotdeauna așa. Primele tunele feroviare de pe teritoriul României de azi au fost construite între 1856 și 1863 de către austrieci, pe linia Oravița – Anina (14 tunele în lungime totală de aproape 2,1 kilometri). Cel mai lung se numea Gârliște, având 660 metri. La 1870 a fost gata tunelul Bănița, de pe linia 202, Simeria – Filiași, iar la 1873 a fost dată în folosință linia Brașov – Cluj, cu cinci tunele, dintre care cel mai lung este Beia (640 metri). La 1878, cel mai lung tunel feroviar a fost Poarta 1 (pe magistrala București – Timișoara), cu 900 m lungime. Tunelul nu mai este folosit de la 1870. În 1879 se dădea în folosință cel mai tranzitat tunel din țară, Tunelul Mare de la Predeal (937 metri lungime). În 1897 era dat în folosință tunelul Ciumani, pe linia 501, tunel de 1,22 kilometri care este și tunelul aflat la cea mai mare altitudine în rețeaua feroviară românească: 1.012 metri. Tunelul este foarte aproape de gara Livezi Ciuc și de viaductul Caracău. La 1902 era gata tunelul Mestecăniș, de 1,6 km lungime, pe linia 502, nu departe de Vatra Dornei. La 1912 era dat în folosință tunelul Tălășmani din zona comunei gălățene Berești, tunel de 3,3 kilometri lungime pe linia 703. Era cel mai lung tunel din țară și era unul dintre foarte puținele tuneluri construite la altitudini joase. Dar linia 403 este celebră pentru o minune a inginerie feroviare, cuvântul minune nefiind deloc o exagerare, pentru că vorbim despre tunelul care, la 90 de ani la darea în folosință, este în continuare cel mai lung din țară. Cea mai grea lucrare de artă a fost, fără îndoială, tunelul Teliu, de 4,36 kilometri lungime, tunel care poartă numele comunei Teliu. Lucrările au început în vara lui 1924 din ambele părți și pe șantier au lucrat nu doar români, ci și polonezi, cehi și italieni, mineri foarte iscusiți. Tunelul de 4.3 km este situat între halta Poiana Florilor și gara Întorsura Buzăului. A fost construit pentru linie dublă și cu posibilitatea de a fi electrificat, dar totul a rămas în stadiul de linie simplă, neelectrificată Trenul străbate tunelul în aproape 10 minute, cu o viteză medie de 28 km/h.
Cu toate acestea, în nordul judeţului Galaţi, chiar în apropierea limitei cu Vasluiul, se află un tunel feroviar lung de peste 3.300 de metri, cel mai lung tunel de linie simplă și al doilea ca lungime din toată ţara. Vasta galerie face legătura feroviară între localităţile Bereşti şi Tălăşmani. Construcţia tunelului a început în iunie 1906, iar lucrările au fost finalizate la sfârşitului lui 1911. Până în anul 1919, tunelul de la Bereşti a fost cea mai mare astfel de structură din România. Şi în prezent, este unul dintre puţinele tuneluri din ţară construite la altitudine joasă, undeva în jurul valorii de 150 metri peste nivelul mării. „Lucrările au fost începute simultan din ambele părţi, de inginerii italieni Pietro Bertolero şi Giuseppe Giachetti. La inaugurare, era cel mai lung tunel din România, acoperind o distanţă de 3.330 de metri.
Forţa de muncă necesară a fost recrutată din zonă, iar Bereştii au devenit pentru ceva timp un punct important pe harta ţării, vizitat de mari personalităţi, între care Barbu Delavrancea, în acel moment ministru al Lucrărilor Publice, şi Anghel Saligny, inspectorul general al aceluiaşi minister”, a explicat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Galaţi. Chiar dacă cele două războaie mondiale şi cutremurele înregistrate în secolul trecut nu l-au distrus, structura tunelului a fost afectată de infiltraţiile de apă, de solul nisipos şi instabil şi de nepăsarea autorităţilor, starea tunelului din prezent nelăsând să se mai întrezărească luminiţa de la capăt. Între 1911 şi 1919, tunelul dintre Berești și Tălășmani, era cel mai lung de acest fel din Moldova şi Muntenia. În prezent tunelul se într-o stare avansată de degradare. Ca o curiozitate, cel mai lung tunel feroviar din lume trece prin masivul St. Gotthard, din Alpii elveţieni. Are 57 de kilometri, dar lungimea totală a galeriilor, inclusiv toate galeriile de legătură și acces este de 153,5 km. Construcţia sa a durat 14 ani şi a costat 624 de milioane de lire sterline. A fost inaugurat în anul 2017. Noi nici nu am reparat măcar acest tunel feroviar lung de peste 3.300 de metri, cel mai lung tunel de linie simplă și al doilea ca lungime din toată ţara, dintre localităţile Bereşti şi Tălăşmani… (G.V.G.)
Lasă un răspuns