Monumentul de la Guruslău – ridicat pe locul ultimei bătălii și victorii a lui Mihai Viteazul

Printre monumentele ridicate în cinstea marelui conducător și domn Mihai Viteazul se află și Monumentul de la Guruslău (județul Sălaj), ridicat pe dealul Guruslăului, la 12 kilometri de municipiul Zalău, la doar doi kilometri de drumul european E81. Este ridicat în cinstea victoriei lui Mihai Viteazul din 3 august 1601, ultima victorie înainte de asasinarea sa, la 9 august 1601, pe câmpia Turzii, la 3 km sud de Turda, unde voievodul valah l-a învins pe Sigismund Báthory. Acest monument, inaugurat la 21 octombrie 1976, este de fapt o reconstrucție, într-o formă mai impozantă, a monumentului înalt de zece metri, ridicat în 1928 pe colina din apropierea localității, și demolat în 1941 de autoritățile maghiare, care l-au dinamitat după ce au luat Transilvania de Nord, prin Dictatul de la Viena. Monumentul original de la Guruslău era, conform istoricului Marian Pop, un obelisc piramidal, construit din fier și beton, pe care au fost scrise cuvintele lui Nicolae Iorga: „Întru amintirea victoriei repurtate în această localitate la 3 august 1601 cu armiile unite ale lui Mihai Vodă Viteazul şi Gheorghe Basta, împotriva oştirii lui Sigismund Bathory, s-a ridicat acest sfânt monument prin îngrijirea Asociaţiunii în anul Domnului 1926, al 12-lea al glorioasei domnii a Majestăţii Sale Ferdinand I şi al 8-lea al înfăptuirii noului stat român, întregit. Spre preamărirea eroului, care ucis mişeleşte la Turda, de tovarăşul său de arme, nu a putut folosi roadele biruinţei dobândite aici, acum 325 de ani, pentru a doua sa stăpânire a Ardealului”.

Actualul monument este construit din beton armat și travertin și are înălțimea de 26 de metri. Pe soclu sunt dăltuite în piatră scene din luptele lui Mihai Viteazul, iar deasupra se înalță obeliscul, format din trei lame paralele, reprezentând cele trei țări române, în exterior spre partea superioară fiind aplicate și stemele respective ce fixează împreună cele trei Românii. Edificiul, frumos realizat în 1976 de sculptorul Victor Gaga, se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-III-m-B-05155. Victor GAGA s-a născut la data de 13 februarie 1930, în Periam, județul Timiș și a încetat din viață la data de 26 iulie 2003, în Huși. Paul Gaga, tatăl sculptorului Victor Gaga, a fost unul din cei 11 participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, delegați de satul Pria, comuna Cizer. Lui Victor îi plăcea să „meşteşugească” lemnul şi piatra, cioplindu-le şi dăltuindu-le în diferite forme, conform percepţiilor sale vizuale. A fost inspirat cumva şi de Biserica din Pria, cioplită în lemn de Horea (vestitul conducător al răscoalei populare din anii 1784-1785, din Transilvania și martir național), în anul 1773, demontată mai apoi şi dusă la Muzeul Satului din Cluj-Napoca, unde poate fi văzută. A absolvit în anul 1956 Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. A debutat, oficial, în arta sculpturii în 1954, la 24 de ani, cu lucrarea „Lupta lui Ștefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt”, lucrare aflată în prezent la Muzeul Militar Național din București. După aceea operele sale au participat la expoziții atât în țară cât și peste hotare. Multe din lucrările sale se află în present în colecții private din România și peste hotare.

Revenind, bătălia de la Guruslău (maghiară Goroszló) a avut loc pe 3 august 1601 și s-a dat între oastea Imperiului Habsburgic condusă de Giorgio Basta, o oaste de mercenari cazaci și oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul, pe de o parte și oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory pe de altă parte. Ea a făcut parte dintr-o serie de confruntări militare între Imperiul Otoman și statele europene în perioada 1591-1606 („Războiul cel lung”). În iunie 1601, Sigismund Báthory avusese o încercare de a părăsi tronul în schimbul Sileziei. În luptă, Sigismund a avut 40.000 de oșteni transilvăneni, polonezi, turci și tătari (turcii și tătarii fiind în număr de circa 12.000). Trupele lui Sigismund au atacat primele, dar au fost respinse. Apoi trupele lui Mihai și cele ale lui Basta (în număr de circa 20.000 de soldați) au atacat pe două coloane și au nimicit oștile lui Sigismund, pricinuindu-le 10.000 morți și luându-le 45 de tunuri, în timp ce aliații au avut doar 1.200 de morți. Bătălia a avut loc între orele 09-19 și s-a ținut pe câmpia râului Guruslău. Turnul de poartă al cetății medievale Bathory din Șimleu Silvaniei are o încărcătură istorică aparte pentru că este și locul pe unde a intrat domnitorul Marii Uniri, Mihai Viteazul, după lupta câștigată la Guruslău și ocupă această cetate, după ce l-a înfrânt pe Sigismund.

După luptă Mihai a primit felicitări de la împăratul Rudolf al II-lea, ceea ce a stârnit invidia lui Basta, din ordinul căruia Mihai Viteazul a fost apoi ucis de către un detașament de mercenari valoni la 9/19 august 1601. Mihai Viteazul – viteazul voievod valah ce a unit cele trei țări românești – îi ceruse ajutor împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg cu prilejul unei vizite făcute la Praga în perioada 23 februarie – 5 martie 1601. Împăratul i-a acordat ajutor atunci când a auzit că generalul Giorgio Basta a pierdut controlul asupra Transilvaniei în favoarea nobilimii maghiare transilvănene conduse de Sigismund Báthory, care acceptase protecția Imperiului Otoman. Între timp, forțele loiale lui Mihai din Țara Românească conduse de fiul său, Nicolae Pătrașcu, îl alungaseră pe Simion Movilă din Moldova și se pregăteau să reintre în Transilvania. Astfel se pecetluia încă o dată Unirea cea mult dorită a Moldovei, Munteniei și Transilvaniei. Prin crima făcută de Giorgio Basta idealul Unirii tuturor românilor a fost înlăturat, iar un strateg și luptător ca Mihai Viteazul care putea evolua ca un potențial pericol la adresa Imperiului nu mai există. Dar, pentru că Dumnezeu are planul său, Țările Române tot s-au unit în cele din urmă în România Mare și Imperiul ridicat pe sângele martirilor a dispărut. Iar dacă cineva va mai îndrăzni în viitor să demoleze acest monument de 26 de metri înălțime, vom ridica unul și mai înalt și mai frumos. Cinste marelui Mihai Viteazul, cinste eroilor neamului! (George V. Grigore)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*