Muzeul de Etnografie „Gheorghe Cernea” din Rupea (jud. Brașov)

Muzeul din Rupea este faptul că a pornit „la drum” ca secție a muzeului județean din Brașov. Apoi, odată cu restaurarea binevenită a cetății medievale, acest muzeu a luat amploare, fiind căutat de turiști. Acest lucru îl doresc și eu de la muzeele din București: să „iasă” cu ceva secții către județul înconjurător, spre a dezvolta alte muzee și atracții turistice. Ce tabere de vară se pot face în Ilfov… Putem avea o secție a Muzeului Național al Țăranului Român, dar și o secție a Muzeului Municipiului București, care oricum nu au spații atât de avantajoase, dar se pot dezvolta în Ilfov, în vechi școli sau conace nerevendicate. Trebuie doar să existe comunicare între forțele politice și de specialitate. Dacă elevii din școlile din Ilfov aflați în taberele din județul Brașov vă vor întreba de ce Ilfovul nu are un astfel de muzeu, ce le veți spune?

Înființat în anul 1957, în imobilul din Piața Republicii, nr. 280, Muzeul de Etnografie „Gheorghe Cernea” din Rupea este un muzeu adăpostit inițial în două camere, aici fiind expuse tablouri, obiecte de cult, artă populară, arheologie. În această formulă a funcționat până în anul 1960, urmând ca după o întrerupere de zece ani să fie redeschis în clădirea actuală (la nr. 191), care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Situat în centrul orașului Rupea, Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea poartă numele celui mai mare folclorist al zonei, Gheorghe Cernea, om de cultură dedicat folclorului și etnografiei românești. Muzeul evocă lumea rurală din jurul localității Rupea, al cărei târg este atestat documentar din anul 1433. Amenajarea muzeală ilustrează aspecte ce definesc specificul zonei etnografice Rupea: pescuitul, olăritul, nunta, obiceiuri ale populației săsești din zonă, interiorul casei săsești și românești, comerțul. Sunt expuse costume, țesături de interior, mobilier, unelte, icoane, ceramică, toate ilustrând ocupațiile tradiționale ale locuitorilor din această zonă. Muzeul prezintă sugestiv specificul etnografic al zonei Rupea, fiind ilustrată în special viața de altădată a românilor, sașilor și maghiarilor care au dat zonei un caracter multietnic. Caracterul de zonă multietnică se datorează convieţuirii cu românii fie în satele locuite de ei, devenind sate mixte, fie vecinătaţi cu sate românesti și maghiare compacte. Saşii și românii îndeosebi au dezvoltat o cultură tradiţională rurală proprie care conferă zonei Rupea un profil etnografic clar definit cu trăsături autentice evidente.

Organizat în forma actuală a fost din anul 2008. Aici sunt expuse costume, țesături de interior, mobilier, unelte, icoane, ceramică, toate ilustrând ocupațiile tradiționale ale locuitorilor din zona Rupea. Muzeul de Etnografie de la Rupea oferă vizitatorilor expoziţii care-i pot ajuta să înţeleagă viaţa din ultimul mileniu a locuitorior întregii zone, de la Rupea, Viscri, Saschiz şi din celelate sate învecinate. Cei care vor să viziteze cetatea Rupea şi Muzeul de Etnografie au la dispoziţie un bilet comun pentru ambele obiective. „Spaţiul de acum este mult mai generos decât cel al muzeului vechi. Colecţiile prezintă aspecte din viaţa locuitorilor din zona Rupea. În sala centrală de la parter este prezentată o scenă de sărbătoare din satul Viscri. Înainte cu o zi de Sfinţii apostoli Petru şi Pavel, fetele adunau flori de câmp, iar băieţii adunau frunze de stejar şi împleteau coroane”, a explicat curatorul muzeului. Costumele tradiţionale sunt spectaculoase, fiind chiar cele purtate de mai multe generaţii de saşi de la Viscri, achiziţie mai veche a Muzeului de Etnografie, care până nu demult au stat închise în depozitele muzeului din Braşov, iar acum sunt expuse la Rupea, pentru a putea fi admirate de publicul larg. Asta aș dori și eu. Muzeele bucureștene să deschidă depozitele și să înfințeze secții de specialitate în județul Ilfov. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*