În Bulgaria, lângă satul Galiche (Galiche), comunitatea Byala Slatina, municipalitatea Vratsa (Vrața) în 1918 a fost descoperită o comoară de argint. Conform datelor cu greu verificabile, o femeie a găsit accidental 24 de aplice de argint aurit – falere (platouri mici rotunde), dar până ca autoritățile oficiale să ajungă la locul descoperiri, s-a aflat că era vorba doar despre 14 piese (fenomenul de „evaporare”). În sfârșit, ele au fost clasificate în funcție de normele Muzeului Național de Arheologie de atunci. Istoricii și arheologii le-au clasificat ca aparținând tracilor numiți toreuți sau fiind din perioada pre-romană, conform și cu alte descoperiri de acest fel din: Seuthopolis Kabyle, morminte din Kazanlak și Sveshtari, comori de la Panaghiuriște, Yakimovo, Kraljevo și Ravnogor și altele. Dar nu a fost stabilit inechivoc dacă a fost îngropată de tracii locali în timpul invaziei celtice (din secolul II î.Hr.), sau mai târziu în timpul cuceririi romane.
Falerele decorative, probabil, sunt produse pe plan local și realizate cu o matriță performantă. Toate sunt cu decorațiuni în relief, iar cele mai multe dintre ele sunt decorate cu elemente florale – frunze și rozete, dar numai pe două dintre falere există alte imagini – pe una dintre ele se află o femeie (Marea Zeiță creatoare?), iar pe cealalaltă – un călăreț (Călărețul Danubian, Trac, etc.). Figura în relief de sex feminin, probabil o zeiță, se află pe cea mai mare faleră cu un diametru de 18,3 centimetri. Părul ei este impletit în două cozi lungi și întreg gâtul este închis bine de la opt cercuri cervicale (torkvi), plasate unul deasupra celuilalt. Haina are bretele pe umeri, ușor coborâte cu decolteu și sunt decorate în plus cu triunghiuri (symbol ceresc). Rochia are la mai multe pliuri șerpuitoare pe piept și sugerează somptuos că este o zeiță a fertilității. De-a lungul umărului ei sunt două păsări – probabil vulturi sau șoimi (Mama Gaya Vultureanca). Pot fi doi cuci (Kucaion), așa cum apar și pe friza ce înconjoară Monumentul de la Adamclisi (pasărea – nepasăre, care ca și Divinitatea, va veni și își va lăsa procreație (Fiul – Noua creație, noile specii) în „cuibul” nostru planetar să avem grijă de ea. Sarabhii sunt de acord (Creștinii), dar Ba – Sharabhii nu vor (dacii, ghiaurii). Unii îngenunchiază acceptând, iar alții ridică pumnul amenințător și trag cu săgeți în cer. De aici și războaiele religioase care au apărut în istorie. Dacă privim atent la această aplică, picioarele păsărilor sunt în aer, cu toate că aripile lor nu sunt deschise (valori divine, levitație?). Coafura cu „torkvi” nu a fost găsită la alte imagini feminine din Misia, și, prin urmare, este privită ca semne ale unei diferite etnii și cu influență celtică (sau getică).
Comoara aplicelor getice din Galice – Vrața (Bulgaria) – cele cu motive florale -, sunt asemănătoare așa ziselor „ținte” decorative descoperite la Sarmizegetusa Regia, în munții Orăștiei. Regnul vegetal – floral apare predominant, pentru importanța sa în natură. Fără acesta nu poate exista regnul animal și nici societatea umană. Acest tezaur al geților sudici este asemănător cu cel de la Lupu, Surcea, sau falerele de aur de la Ostrovu Mare (jud. Mehedinți), din România, sau cele de la Letnița (Bulgaria). Aplicele aveau un rol iconografic, putându-se crea altare prin afișarea acestora în spațiile sacre ale templelor, putând fi folosite ca accesorii vestimentare în cazul preoților, sau puteau completa harnașamente cabaline, astfel mijlocul de transport devenind și altar „mișcător” (cu atribute specifice). (G.V.G.)
Lasă un răspuns