În luna februarie a acestui an când am vizitat ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa și muzeul de aici, zăpada acoperea sporadic cetatea, nelăsându-mă să îmi imaginez care este întinderea sa. Se lucra la Amfiteatrul unde – am înțeles – vor avea loc după restaurare și reconstrucție – serbări și evenimente cu peste 500 de spectatori, după cum spun reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara şi specialiştii care se ocupă de acest proiect. De asemenea, în funcţie de tipul de spectacole, în arenă vor mai putea fi montate 250 de locuri pe scaune mobile, precum şi o scenă pentru evenimente. Lucrările de conservare şi restaurare presupun, printre altele, remedierea a ceea ce s-a deteriorat în timp – prin îndepărtarea mortarului de ciment, operaţiuni de curăţare, retuşuri de zidărie – acolo unde este cazul, amenajarea suprafeţei arenei şi montarea unui iluminat arhitectural, fără intervenţii asupra ruinelor sau zidurilor. Partea de punere în valoare a monumentului presupune recuperarea caracterului antic al acestuia, acela de amfiteatru unde se petreceau spectacolele. În acest sens, este prevăzută montarea unor structuri metalice uşoare sub forma unor gradene cu bănci pentru spectatori, fără ca acestea să se suprapună sau să atingă zidurile antice.
Proiectul de restaurare a amfiteatrului din fosta capitală a Daciei Romane este finanţat cu fonduri europene în valoare de peste 21 milioane de lei, iar lucrările, care includ o parte de conservare şi una de punere în valoare a monumentului, sunt prevăzute să se încheie la jumătatea lunii noiembrie 2023. În situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa se mai derulează două proiecte în sumă de 4,4 milioane euro, câştigate de CJ Hunedoara prin PNRR. Acestea se referă la punerea în valoare a intrării în Forul lui Traian şi construirea unui nou muzeu de sit prin care să se facă accesul publicului în incinta monumentului istoric. Pe lângă toate acestea, mă bucură știrea că în perioada 3-21 iulie 2023 a avut loc prima campanie de cercetare arheologică sistematică de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe anul 2023, după cum ne informează Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT). „Sub coordonarea lui Felix Marcu, responsabilul științific al sitului, alături George Cupcea și colectivul de specialiști al MNIT, și-au desfășurat practica de specialitate și 12 studenți de la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Au fost continuate cercetările la obiectivul Domus Procuratoris, reședința procuratorului financiar al Daciei Superior, iar eforturile susținute ale întregului colectiv de specialiști și studenți au dat roade spectaculoase”, precizează un comunicat publicat pe pagina de Facebook a MNIT. Pe lângă alte artefacte antice au mai fost recuperate de forurile competente 32 de coloane de marmură din vechiul oraș, sustrase de populația locală, de-a lungul timpului (info: 26 ianuarie 2018, publika.md).
Acest lucru va ajuta la refacerea acestui prim oraș al Daciei romane, care a fost colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, fondată în anul 108 pe locația aflată la aproximativ 30 km vest de vechea reședință a regelui Decebalus de la Sarmizegetusa Regia, pe timpul celui de-al doilea guvernator al Daciei, D. Terentius Scaurianus. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost singura colonia deducta din Dacia Romană și a primit ius Italicum (colonia și teritoriul erau asimilate din punct de vedere fiscal solului italic, cetățenii fiind scutiți de impozitul personal, tributum capitis, și de cel pe teren, tributum soli). Aici au fost așezați veteranii legiunilor care au participat la cucerirea Daciei, în primul rând cei din legiunile IIII Flavia Felix și XIII Gemina. Lucrările vor continua în timp până la escavarea întregii suprafețe a marelui oraș-capitală și refacerea pe cât posibil a structurii sale antice, pentru a putea fi vizitat și admirat în toată splendoarea sa. (G.V.G.)
Lasă un răspuns