Să-ți implorăm iertarea, tată ceresc / Stelele nopții peste infinit se ivesc / Și să ne dai din înțelepciunea ta / Omul și clipa, omul și viața sa… / Și „Vai de cel ce a numit răul bine” / Vai de omul rămas pe pustiile coline / Rămas fără idoli, rămas fără ajutor, / Omul rămas amator de a fi om. / Am încălcat valorile înaintașilor noștri / Numind iluminare și promovăm toți proștii, / Ne folosim de putere, numind politică / Pentru a cheltui banii poporului fără frică. // Doamne, să ne cureți de păcat / Prin învățătură și spiritul tău curat. Amin!
Religia poate fi un factor de stabilitate și iubire pe glob dacă este corect interpretată și practicată într-un mod pașnic și respectuos față de diversitatea religioasă. Religiile au potențialul de a aduce oamenii împreună, de a promova valorile morale, etice și spirituale și de a consolida comunitățile. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că, de-a lungul istoriei, religia a fost și motiv de conflicte și tensiuni. Interpretările extremiste sau fundamentaliste ale religiei pot crea diviziuni și poate duce la discriminare, intoleranță sau chiar violență. Cheia pentru a face ca religia să fie un factor de stabilitate și iubire pe glob constă în adoptarea unei abordări deschise și dialogului inter-religios. Este important să promovăm înțelegerea și acceptarea reciprocă între diferitele tradiții religioase și să cultivăm valorile comune de compasiune, iubire, respect și pace. Factorii sociali, culturali și politici joacă, de asemenea, un rol important în stabilitatea și iubirea pe glob. Religia poate juca un rol complementar, dar nu poate fi singurul factor determinant în această privință. Împreună, aceste elemente pot contribui la crearea unei lumi mai stabile și mai iubitoare.
Dacă Secolul XII-XIV este adesea numit „era cruciadelor” și este caracterizat de un număr semnificativ de conflicte religioase violente. Există mai mulți factori care au contribuit la această perioadă sângeroasă. Cruciații europeni au pornit spre Orientul Mijlociu pentru a elibera Ierusalimul și alte locuri sfinte creștine de sub controlul musulmanilor. Aceste expediții militare au condus la conflicte sangeroase și masacre atât în Europa, cât și în regiunile Orientului Mijlociu. În acest timp, Europa era divizată în diferite state și regate, iar conflictele între acestea au inclus și elemente religioase. Lupta pentru supremație politică a dus la utilizarea religiei ca un instrument pentru a atrage sprijin și a justifica acțiunile militare. În această perioadă Biserica catolică avea o influență puternică în societatea medievală și în politica europeană. Această influență a dus la un climat religios tensionat și la persecutarea celor considerați eretici sau dușmani ai Bisericii, cum ar fi albigenzii în Franța și adepții lui Jan Hus în Boemia.
Iar secolul XIV a fost marcat de evenimente precum foametea, războiul și pandemia ciumei negre. Acestea au dus la instabilitate socială și economică, creând un teren fertil pentru conflicte religioase și tensiuni. Aceste conflicte nu au fost pur și simplu determinate de religie în sine. De multe ori, religia a fost folosită ca un mijloc de mobilizare și justificare pentru conflicte care au avut în spate motive politice, economice și sociale. Parcă istoria se repetă, doar noi am rămas repetenți.
Dar să fie pace și orice religie care găsește calea negocierii spre pace este o religie bună. Mă gândeam la Decalogul lui Noam Chomsky despre manipulare și control care este o listă de zece strategii de manipulare utilizate de mass-media și guverne pentru a controla opinia publică. Aceste strategii sunt descrise în cartea „Manufacturing Consent: The Political Economy of the Mass Media” scrisă de Chomsky și Edward S. Herman. Iată o scurtă prezentare a decalogului: Concentrați-vă asupra distragerii atenției: Utilizați diverse tactici, cum ar fi crearea de scandaluri sau subiecte irelevante, pentru a devia atenția publicului de problemele importante. Creați o problemă și oferiți o soluție: Crearea unei crize sau a unei probleme și furnizarea unei soluții prestabilite pentru a manipula opinia publică. Apoi mă gândesc la cele zece porunci și mă gândesc: De ce ucizi și nu cinstești pe tatăl tău și mama ta? Dar să fie pace!
Lasă un răspuns