„Poarta Vânătorilor” sau „Poarta Dealu”, un vestigiu medieval din secolul al XVII–lea, ce făcea parte din Fortificaţia de apărare a Cetăţii Domneşti din Târgoviște, a primit finanţare în vederea restaurării. Încă din primele zile ale lunii iulie vor începe lucrările având ca obiect restaurarea, consolidarea și punerea în valoare a acestui obiectiv monument istoric, construcție emblematică pentru acest municipiu. Pe durata desfășurării lucrărilor, strada „Aleea Coconilor” va fi închisă circulației auto și pietonale, pe tronsonul cuprins între strada „Calea Domnească” și intrarea în Parcul Chindia. Pentru accesul în zonă pot fi folosite două rute alternative, respectiv strada „Nicolae Dobrin” (acces dinspre strada „Justiției”), cu intrare/tranzit prin parcarea stadionului, precum și strada „Cornel Popa”. „Execuția vizează, în linii mari, refacerea, în tehnică tradițională, folosindu-se cărămidă de epocă, a celui de-al doilea arc al porții și a bolții dintre cele două arce, refacerea zonelor de zidărie degradată cu același tip de cărămidă, refacerea integrală a paramentului și rostuirea acestuia, urmată de operațiunea de protejare, punerea în valoare a monumentului istoric prin realizarea unui sistem de iluminat arhitectural și stradal, în concordanță cu amplasamentul și refacerea pavajului”, ne anunță Primăria Târgoviște. De menționat că pe acest sector de drum nu vor exista trotuare, pentru a păstra imaginea istorică.
Circulația pietonală va fi demarcată de cea auto prin bolarzi cilindrici din piatră, cu diametrul de 25 centimetri. Zidurile din subteran se vor marca prin cărămidă de pardoseală. Proiectul își propune și mărirea gabaritului de liberă trecere pe sub „Poarta Dealu – Vânătorilor”, sporirea siguranței circulației și îndepărtarea pericolului de a se deteriora poarta. Zona pentru care s-au proiectat lucrările de reamenajare și asfaltare ale drumului și trotuarelor este în lungime de 110 metri, cu excepția zonei de sub „Poarta Dealu – Vânătorilor” (36 metri) care va fi realizată de către Institutul Național al Patrimoniului (I.N.P.) București cu pavaj specific, intervențiile vizând o suprafață vastă, nu numai monumentul în sine. Reamintim că este vorba de un monument istoric de clasa A, datând din secolul al XVII-lea, care nu a fost niciodată restaurat și aflat într-o stare avansată de degradare. Valoarea totală a investiției este de 3.471.151,49 lei (cu TVA), I.N.P. asigurând achiziția și finanțarea lucrărilor efective de restaurare a monumentului, Primăria Târgoviște suportând intervențiile conexe, de relocare a utilităților și de reconfigurare a străzii Coconilor.
Această poartă are numele de „Vânătorilor” sau „Dealu”, deoarece ea permitea ieşirea spre pădurile din apropiere pentru vânătoare, sau către Mănăstirea Dealu, pentru servicii religioase. Porţile în general aveau rol de acces şi ieşire din oraş şi făceau legăturile cu drumurile comerciale. De asemenea, aveau şi rol de turn de pază pentru cetate, pentru că sus stăteau străjerii care le închideau când se dădea stingerea în jurul orei 19.00, iar apoi le deschideau dimineața. Acest monument istoric apare în Repertoriul Arheologic Naţional, aflându-se în lista monumentelor istorice de categorie A. Construcția emblematică pentru Municipiul Târgoviște, va intra într-un proces de restaurare și consolidare, care are ca scop refacerea, în tehnică tradițională, folosindu-se cărămidă de epocă.
Poarta Vânătorilor este alături de celelalte patru porți, un vestigiu medieval din secolul al XVII – lea, care făcea parte din Fortificația Cetății Domnești din Târgoviște, ridicată de Matei Basarab (1580 – 1654) și pornea de la malul Ialomiței, înconjurând orașul pe la nord, vest și sud. Fosta Cetate de Scaun a Ţării Româneşti de la Târgovişte a fost, de-a lungul timpului, un punct de referinţă pentru economia regiunii, iar marile cancelarii ale Europei îi acorau o atenţie deosebită, graţie domnitorilor vizionari care s-au perindat la domnie. Fiecare domnitor şi-a pus amprenta asupra dezvoltării urbei şi, pe lângă ruinele fostei cetăţi, târgoviştenii se mândresc şi cu Şanţul Cetăţii, singura construcţie militară de tip bizantino-sârbesc din Sud Estul Europei care „a rămas în picioare”. Acesta face parte din „tezaurul” istoric al oraşului. Şanţul de apărare al Cetăţii se afla la marginea oraşului, fiind de fapt țanțul care urmează cursul râului Milioara. Fortificaţia oraşului medieval a cunoscut cea mai mare dezvoltare în timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), care dublează practic grosimea zidurilor şi reface şanţul de apărare. Fortificaţiile Cetăţii de Scaun de la Târgovişte apar în memoriile cruciatul Hans Schiltberger de 1427, care menţioneză oraşul Târgovişte drept capitală a Ţării Româneşti, alături de Argeş (Curea de Argeș). Începând cu a doua jumătate a secolului al XV-lea, Curtea Domnească din Târgovişte se transformă într-o adevărată fortăreaţă, cea mai mare şi mai puternică din ţară. Cele cinci porţi de acces în cetate, ce purtau numele localităţilor spre care se îndreptau drumurile (Buzău, Argeş, Dealu, Câmpulung şi Bucureşti), au fost refăcute din piatră și cărămidă, asigurându-le şi camere pentru corpul de gardă. Fortificația și-a avut rolul său defensiv de a apăra capitala, iar la adăpostul ei s-a putut trăi pașnic și dezvolta social, științific și cultural. O restaurare conformă cu normele moderne va aduce mai multă siguranță și dorință de vizitare din partea turiștilor, dar și din partea specialiștilor, care vor avea a lucra pe un monument autentic, asigurându-i continuitatea în timp.
Lasă un răspuns