Cei pasionați de călătorii și cei ce apreciază patrimoniul arhitectural românesc, trebuie să viziteze măcar o dată Clujul. Frumusețea orașului transilvan este pusă în valoare de numeroase vestigii ale trecutului, de monumente și clădiri istorice care încântă prin anvergură și atmosferă aparte. Cea mai cunoscută biserică din Cluj-Napoca este imensa construcție gotică: Biserica Sfântul Mihail – un reper arhitectural deosebit al urbei. Povestea Bisericii „Sf. Mihail” din Cluj-Napoca începe în anul 1316, perioada în care atestat documentar primul paroh Benedict, care a reușit să obțină mai multe privilegii pentru urbe, iar Clujul este recunoscut ca oraș. Biserica este menționată pentru prima oară în scrisoarea de indulgență din 1349 de la Avignon, orașul unde se afla în exil Papa, în domiciliu forţat impus de regele Franţei. Documentul este o mărturie a ajutorului material oferit de enoriașii care primeau indulegențe, iar sprijinul construcţiei bisericii Sf. Mihail se referea și la împodobirea și iuminarea alături de biserica alăturată, închinată Sf. Iacob. Construcția bisericii se suprapune cu existența unui cimitir, datând din perioada secolelor XII-XIII. Istoricii sugerează că pe amplasamentul actual al bisericii a funcționat un lăcaș de cult mai vechi, construit în stil romanic. Organizarea șantierului frumoasei biserici din Cluj începe la jumătatea veacului XIV, după ce orașul transilvan de pe malul Someșului obține rangul de oraș în anul 1316. Cu ajutorul regilor Sigismund de Luxemburg, Laszlo de Habsburg, Regele Matias, Ladislau de Varna al II-lea și al mai multor cetățeni ai orașului, construcția clădirii s-a desfășurat pe parcursul unui secol, în diferite etape, fără a fi complet finalizată. Cea mai veche parte a sanctuarului a beneficiat de o scară în spirală. Pe cei cinci pilaștri ai sanctuarului principal sunt prezentate istorii inspirate de Biblie și scene din viața cotidiană, care aduc întregului spațiu o îmbinare fericită între divin și uman.
Există două inscripții ce marchează epoca finalizării construcției: o inscripție sculptată pe al doilea contrafort de pe poarta sudică arată anul 1442 și o inscripție datată 1444 atestă momentul amplasării în timpanul portalului de vest a basoreliefului care îl arată pe Arhanghelul Mihail în luptă cu Balaurul. Imaginea celor trei steme ale regelui-împărat Sigismund de Luxemburg (1387-1437) simbolizează tripla ipostază a sa: cea de împărat romano-german, în centru, cea de rege al Ungariei, în stânga şi de rege al Bohemiei în dreapta. Biserica a avut în proiect două turnuri pe fațada de vest. De-a lungul secolelor, Biserica a suferit avarii datorate unor incendii, care au necesitat mai apoi reconstruirea unor părți ale turnurilor. Turnul din nord a fost deteriorat de un fulger și destabilizat de cutremurul din 1763. Timp de un secol, a funcționat o clopotniță de lemn, amplasată la sud de Biserică. Turnul actual din vecinătatea fațadei nordice este construit în perioada 1837-1859. Restaurarea turnului permite azi vizitarea frumoasei structuri neogotice cu înalțimea de 80 metri.
Concepută ca biserică a comunității romano-catolice, care a utilizat clădirea până în anul 1545, Biserica Sf Mihail ajunge apoi folosința comunității evanghelice, până în anul 1558, fiind mai apoi preluată de biserica reformată, până în anul 1566, după care ajunge la biserica unitariană (cu excepția anilor 1603-1605, când au fost oficiate slujbe de către preoții iezuiți), până în anul 1716, când revine iar de drept credincioșilor romano-catolici. Fiind o creație arhitecturală gotică, biserica este compusă din trei nave, cu o lungime de 50 metri și o lățime de 24 metri. Bolta ogivală a construcției are o înălțime de 20 de metri. Unul dintre cele mai interesante elemente decorative și funcționale ale bisericii este ușa sculptată care datează din anul 1528. La una din bazele tocului ușii este sculptată emblema Clujului medieval: Poarta cu trei turnuri, iar la cealaltă bază e situat simbolul Bisericii Universale: pelicanul care își hrănește puii cu propriul sânge. Un alt element arhitectural de o deosebită valoare este amvonul care provine din epoca Renașterii și este realizat în stil gotic. Sculptat în piatră de către meșteri iscusiți, este considerat unul din cele mai cunoscute amvoane gotice din Transilvania. Turnul Bisericii Sf. Mihail este un turn neo-gotic, ridicat între anii 1837 – 1858/59, având o înălţime de 80 de metri cu cruce cu tot. Crucea are patru metri, ceasul este ornamentat cu 88 de trandafiri. Un detaliu foarte interesant la indicatoarele ceasului: acul mare indică ora şi cel mic minutele, invers decât la ceasurile clasice. Cifra 8 este cifra ce simbolizează infinitul, iar roza / trandafirii sunt un element ezoteric cunoscut, care împodobește biserica în stil gotic. Experții afirmă că Biserica Sf. Mihail prezintă asemănări cu Catedrala Sf. Ştefan din Viena, cu biserica lui Matias din Budapesta, cu biserica din Kosice – Slovacia și cu Biserica Neagră din Braşov.
O primă etapă de renovare a bisericii s-a desfășurat între anii 1956-1964, dar din păcate tehnica utilizată și folosirea materialelor pe bază de ciment a condus în timp la deterioarea edificiului. Apoi, din anul 2018 a început un amplu proces de restaurare profesionistă a bijuteriei arhitecturale transilvane. Lucrările de restaurare au însemnat o colaborare reușită între arhitecți, ingineri, constructori, restauratori, istorici, critici de artă și arheologi. Principalul scop al proiectului a fost conservarea în condiții optime a monumentului, dar au fost necesare și anumite lucrări de reconstrucție. Deși proiectul a fost dificil, el a reușit să redea frumusețea pietrei și a structurilor exterioare așa cum se cuvine. La turnul neo-gotic s-a constatat o tasare de 20 cm și s-a decis construcția unei scări de oțel pentru a oferi acces publicului spre nivelul superior al clădirii, de unde azi se poate admira panorama orașului. Acum, acest monument superb al arhitecturii gotice transilvane a fost redat comunității și țării, în adevarata sa valoare. El se află printre primele zece biserici din România, ca înălțime. Vă invităm să-l vizitați atunci când poposiți în Cluj și cu siguranță vă va încânta măreția acestui lăcaș de cult. Pe una dintre laturile sale, biserica are un ansamblu monumental epocal. Este vorba despre Ansamblul Matia Corvin, alcătuit din cinci statui reprezentându-i pe regele Matia (ecvestru) și pe cei patru cei mai importanți generali ai săi. Acest ansamblu a fost dezvelit în anul 1902 în Piața Mare a Clujului. Macheta lucrării, operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, a obținut în anul 1900 marele premiu al Expoziției Universale de la Paris. Statuile seamănă întru-câtva cu ansamblul sculptural al Fraților Asan, conducători vlahi din Veliko Târnovo (Bulgaria), având aceleași chipuri de războinci veșnic aflați în acțiune, săpate în metal, neclintite. Monumentul clujean a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului. De aceea nu puteți pleca din Cluj până nu vedeți și aceste statui minunate.
Lasă un răspuns