Cel mai lung tunel rutier din ţară este Capra – Bâlea, de pe Transfăgărăşan (884 metri)

Pe Transfăgărăşan, una dintre cele mai importante atracţii turistice din ţară, putem traversa cinci din cele 16 tuneluri rutiere actuale din România. Cel mai lung este cel de la Capra – Bâlea, care se întinde pe o distanţă de 884 de metri şi a fost construit în 1972. Pentru realizarea sa au fost săpaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită, 3.500 de tone de ciment, 90 de tone de oţel-beton, 4.100 de metri de ţeavă, 24.000 de ancore, 130 de tone de plase sudate, 14.000 de metri pătraţi de cofraje, 1.800 de metri de tuburi de beton, 50 de tone de confecţii metalice, 7.000 de metri cubi de nisip, 6.000 de metri cubi de pietriş, 3.000 de tone de cribluri. Tunelul Capra–Bâlea (Tunelul Bâlea Lac) este un tunel rutier montan situat pe DN7C (Transfăgărășan) la cota de maximă altitudine a acestuia (2042 m). Unește rutier văile glaciare Bâlea – situată la nord și Capra (prin intermediul circului glaciar drenat de pârâul Pisica) – situată la sud, asigurând la nivelul Munților Făgăraș trecerea între sudul Transilvaniei și nordul Munteniei. Tunelul – care se află la distanța 116 km și 300 m de la originea argeșeană a DN7C, străbate creasta Făgărașului între vârfurile Paltinul (2398 m) și Iezerul Caprei (2417 m) pe sub muntele Paltinul, între cotele 2.025 și 2.042 metri. Spre vest se găsește Pasul Lainici, iar spre est Pasul Giuvala. Cea mai apropiată gară de cale ferată se află la Halta Cârța pe Magistrala CFR 200.

Este cel mai lung tunel (887 m) și în același timp lucrarea de artă rutieră situată la cea mai mare altitudine din România. Galeria sa are o înălțime de 4,4 metri. În interior se află un trotuar cu o lățime de 1 m alături de o bandă de circulație cu lățimea de șase metri și câteva refugii. Aerisirea se face natural prin intermediul curenților de aer. Are la intrări porți metalice ce se închid iarna, dotate cu uși pentru accesul pietonal. Este iluminat electric. Construcția sa a început în 1972, străpungerea muntelui fiind realizată în toamna anului 1973 și inaugurarea făcându-se în 1974. Construirea a fost încredințată Trustului de Construcții Hidroenergetice București, la activitate participând aproximativ 120 de lucrători, din care 60-70 angajați civili din partea trustului și restul – militari geniști. Sediul coloniei de lucru a fost stabilit în Căldarea Mioarelor. Pe parcursul activității au fost și victime umane.

România, o ţară traversată de munţi, are doar 1,6 kilometri de tuneluri rutiere, fiind pe ultimul loc în Europa. Din cei 1,6 km, Transfăgărăşanul grupează cele mai multe tuneluri din ţară, cinci la număr, cu o lungime totală de numai 1,2 kilometri. Cea mai mare parte a tunelului este necăptuşită, însă reabilitarea sa nu este o urgenţă pentru autorităţi, fiindcă traficul pe Transfăgărăşan este deschis doar patru luni pe an, între 1 iulie şi 1 noiembrie.

Ca să ne facem o idee, cel mai lung tunel rutier din lume se află în Norvegia, la Laerdal, şi se întinde pe o distanţă de 24,5 kilometri, de peste 30 de ori mai mare decât lungimea tunelului de la Capra-Bâlea, de pe Transfăgărăşan. Un alt tunel rutier de mare lungime este cel dintre Franţa – Italia şi străbate muntele Mont Blanc pe o lungime de 11,6 kilometri. Ungurii au mai puţine tuneluri rutiere, doar patru, pe autostrada M6, care străbate ţara de la nord la sud, dar lungimea lor, cumulată, este dublă faţă de cea a tunelurilor din România, 3,3 kilometri. În Grecia, 30 la sută din lungimea autostrăzilor din nordul ţării este reprezentată de tuneluri, iar în Cehia sunt de zece ori mai multe tuneluri comparativ cu România, atât numeric, cât şi ca lungime. O listă a tunelurilor rutiere din România poate cuprinde pe lângă „campionul” nostru, Tunelul Săcel (Sibiu; 340 m; 2013 – A1), Tunelul Cumpăna (Argeș; 234 m; 1972), Tunelul Transfăgărășan km 60+700 (Argeș; 172m; 1962), Tunelul Cheile Brăteiului (Dâmbovița; 161m; 1970), Tunelul Lacul Roșu (Harghita; 155 m; 2005), etc. Avem în pregătire Tunelul Meseș (Sălaj; 2400 metri, pe A3) care le va depăși pe toate. Poate acum cu noile proiecte rutiere să intrăm și noi într-o normalitate și să putem traversa munții mai repede și mai confortabil. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*