„Cei care ard cărți vor arde până la urmă oamenii” – Heinrich Heine
Când mă plimb pe bulevardul Heinrich Heine din Duseldorf parcă mă plimb pe Champ Elysee, este tot atât de frumos. Iar numele bulevardului mă face să mă gândesc la acel mare război pe care nici astăzi nu l-am înțeles. Așa cum nu am înțeles probabil niciodată războiul. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cărțile lui Heinrich Heine au fost într-adevăr printre cele arse de către naziști în cadrul campaniei lor de cenzură și suprimare culturală, în special în cadrul mișcării de Ardere a Cărților (Germania, 1933). Adolf Hitler considera scrierile lui Heine ca fiind subversive și în contradicție cu ideologia nazistă. Aceasta a condus la distrugerea operelor sale și la interzicerea publicării lor în acea perioadă. Și astăzi văd cum se întâmplă același lucru, doar „oficialii” au dreptul să ne spună ce este bun și ce este rău pentru noi.
Cred că are dreptate Elon Musk când ne spune să nu mai stăm atât de mult pe internet, mai bine: „Fă o plimbare. Fă sex. Vorbește cu un alt om, în persoană”. Am văzut cât a deranjat jucătoarea noastră de tenis vorbind despre lucruri normale, anormalitatea a ajuns normalitate iar ce nu se încadrează în normalitatea lor devine anormal. „Faceți bărbații din nou masculini, faceți femeile din nou feminine, faceți copiii din nou inocenți”. Am îmbătrânit și nu am învățat nimic de la această lume nouă. Eu mă declar bărbat care iubește femeia și s-a bucurat de copilăria lui și de inocența lui. Deci sun învechit și bun „să facă cineva ceva cu mine” vorba doamnei Christine Lagarde, dânsa o „tinerică” care se bucură de modernismul monetar la Banca Europeană.
Pe măsură ce ne îndreptăm (dacă nu strâmbăm) spre altceva, văd că iubirea față de om dispare, chiar și în poezie acest termen este ocolit și desuet. Cum de a dispărut iubirea..,? Există mai multe explicații posibile pentru faptul că termenul de „iubire” poate părea să fie mai puțin utilizat în ultimii ani: 1. Schimbarea limbajului: Limbajul și terminologia folosite în societate se schimbă în mod constant. Oamenii adoptă noi cuvinte și expresii pentru a descrie relațiile și emoțiile lor, iar aceasta poate duce la scăderea utilizării termenului „iubire”; 2. Trivializarea și supra-utilizarea: În unele cazuri, cuvântul „iubire” poate fi supra-utilizat sau folosit în mod trivial în diferite contexte. Acest lucru poate duce la o diluare a semnificației și impactului cuvântului, făcându-l să pară mai puțin important sau special; 3. Schimbările în relații: Modul în care se formează și se desfășoară relațiile romantice a evoluat în timp. În prezent, există o mare varietate de dinamici relaționale și moduri de conexiune, care pot influența modul în care oamenii vorbesc și înțeleg conceptul de iubire; 4. Societatea modernă și stresul: Ritmul accelerat al vieții moderne și presiunile socio-economice pot afecta prioritățile și atenția pe care oamenii o acordă construirii și exprimării iubirii. În astfel de contexte, cuvântul „iubire” poate părea mai puțin utilizat sau important în discursul cotidian.
Dar cu toate acestea, este important să ținem cont că iubirea este o experiență umană profundă și universală, care continuă să fie relevantă și căutată în relații și în viața fiecăruia dintre noi. Mă gândesc și ce mai reprezintă adevărul, apoi vreau să ajung la Jean Paul Sartre. Atâta timp cât cuvântul „adevăr” este unul foarte important și valoros în comunicarea umană. Adevărul reprezintă o declarație sau o afirmație care corespunde cu realitatea sau cu faptele. Deși în societatea contemporană apar diverse perspective și interpretări ale adevărului, consider că acesta nu va expira sau își va pierde din importanță în acest secol sau în viitor. Chiar dacă există subiectivitate și discuții în legătură cu adevărul, conceptul în sine se bazează pe căutarea și exprimarea corectă a faptelor și a realității. Așadar, este de o importanță crucială pentru funcționarea societății și pentru dezvoltarea înțelegerii reciproce. Cu toate acestea, în era informației și a tehnologiei, este posibil ca manipularea informațiilor și dezinformarea să creeze confuzie și să întărească îndoiala în legătură cu adevărul. De aceea, este important ca oamenii să fie educați în gândire critică și să dezvolte abilități de evaluare a informațiilor pentru a putea distinge între adevărul susținut de dovezi și interpretările incorecte sau manipulatoare. Adevărul continuă să fie fundamentul pe care se bazează multe sisteme și instituții, cum ar fi justiția, știința și jurnalismul. Prin urmare, presupun că importanța cuvântului și conceptului de „adevăr” va continua să fie recunoscută și în acest secol.
„Iubiți adevărul mai presus de toate! Adevărul simplu și practic: nu există decât ceea ce se află în fața ta, nu există decât ceea ce faci, nu există decât ceea ce ești” (Jean-Paul Sartre)… Acest citat exprimă valoarea onestității și importanța de a căuta adevărul în tot ceea ce facem în viață. Sartre subliniază faptul că adevărul este esențial și că ar trebui să fim onești cu noi înșine și cu ceilalți, să trăim în conformitate cu ceea ce credem a fi corect și autentic. Să vorbim despre alt cuvânt rău famat astăzi: Pace! Ce mai reprezintă pacea în vremuri de război…? Războiul omului cu omul, războiul declarat normalității de către anormalitate. Totuși eu așa știu: Binele este învingător totdeauna. Să fie pace!
Lasă un răspuns