Jubileu printre unguri, tristețe mare printre românii care s-au bătut pentru cimitirul din Valea Uzului. Curtea de Apel Bacău a pronunțat decizia definitivă în procesul care viza ridicarea a 50 de cruci comemorative ale ostaşilor români în Cimitirul militar din Valea Uzului. Instanța a stabilit că autorizaţia de construire, emisă de Primăria Dărmănești pentru crucile din cimitirului militar Valea Uzului, este ilegală. Instanța a respins recursul autorităților din Dărmănești și a menținut sentința de la Tribunalul Bacău, pronunțată cu un an în urmă, unde s-a decis demolarea crucilor de beton construite ilegal, cu bani publici. Anul trecut, Tribunalul Bacău a decis, printre altele că „anulează autorizaţia de construire nr 69/17.12.2018 pentru lucrări de construire monument cimitir internaţional şi 50 de cruci pentru eroii români emisă de Primarul Comunei Dărmăneşti şi dispune desfiinţarea lucrărilor executate în baza acestei autorizaţii de construire.”
Decizia de acum vine după ce, în octombrie 2021, Curtea de Apel Bacău a anulat definitiv decizia Consiliului Local Dărmăneşti din martie 2019, prin care acesta a trecut cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul public al oraşului. Oraşul a intabulat terenul cimitirului având o suprafaţa de 7979 mp pe baza acestei hotărâri.
În martie 2019, Consiliul Local Dărmăneşti a inclus printr-o hotărâre cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul public al oraşului, după care, în aprilie a înfiinţat o parcelă românească în cimitirul aşezării depopulate Valea Uzului, aşezată la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău. Anterior, cimitirul era îngrijit de comuna Sânmartin din Harghita, iar comunitatea maghiară îl considera un cimitir militar maghiar. Pe de o parte, am avut o dispută între primăria Dărmănești și Primăria Sînmartin. Pe de altă parte, s-a produs o confruntare politică și diplomatică între România și Ungaria. Ungurii pretind că numai luptătorii lor au murit la Valea Uzului. Românii susțin că au murit și 149 de luptători de-ai noștri. Toată confruntarea juridică atestă erori grave de administrație din partea României. Până la urmă, judecătorii de la Bacău au dedus ei că ungurii s-au bătut singuri, ei înde ei, la Valea Uzului, s-au împușcat între ei. Au murit și niște români, dar au fost duși la Cimitirul eroilor din Comănești. După mintea ungurilor, românii nu aveau ce căuta acolo unde au murit, iar judecătorii români le-au dat cîștig de cauză pentru că așa a cerut PSD: trebuie compromis pe toate cărările.
Eu știam că, acolo unde moare un om de moarte năprasnică, se pune o cruce, chiar dacă nu este înmormântat acolo. Iar moartea într-un război este o moarte năprasnică. Judecătorii români nu au aflat asta până acum. Ei trebuiau să disjungă în două procesul: pe de o parte, litigiul dintre Dărmănești și Sînmartin; pe de altă parte, dreptul românilor să aibă și ei o umbră de cruce acolo unde au fost omorâți. Pe mine nu mă preocupă AUR în această poveste, dar judecătorii români din Bacău au executat ordinul partidului-stat. Așa se confundă dreptul eroilor la o cruce cu disputa politicianistă dintre partidele din România. Chiar dacă eroii căzuți au dreptul la cruci, judecătorii i-au țintuit pe cei de la AUR la ordin. Sigur, nu de dragul ungurilor, dar se poate interpreta și așa. Iată cui dăm noi lefuri și pensii speciale! Prin sentințe pretins definitive, au dat sate întregi din Transilvania unor urmași cu acte falsificate și mulți români au rămas pe drumuri. Ferească Dumnezeu să avem nevoie de inamovibilii noștri, care nu vor să știe ce este contribuția la fondul de pensii și care acuză Parlamentul de lipsă de loialitate…
Lasă un răspuns