Zilele acestea a avut loc o descoperire rară la o carieră aflată pe un deal din Raionul Fălești (Republica Moldova). Este vorba despre o statuetă antropomorfă, care reprezintă un bărbat și care a fost găsită de arheologi în apropiere de satul Glinjeni. Directorul de la Agenţia Naţională Arheologică, Vlad Vornic, a declarat că artefactul este o operă creată acum circa 6.000 de ani într-o așezare a culturii Cucuteni-Tripolie. La fața locului au mai fost găsite câteva obiecte din silex. Statueta „misterioasă” este făcută din lut ars, fiind una rară, pentru că mai des sunt găsite cele care reprezintă femei (zeițe?). Arheologii vor cere primăriei din localitate să fie protejat situl, care astăzi este distrus de o carieră de lut neautorizată, pentru a putea continua lucrările arheologice la fața locului. Așezarea preistorică de aici a fost descoperită în anul 2020 de arheologul Ion Noroc, care în prezent este profesor de istorie la Bălți. Potrivit specialistului contactat artefactele urmează a fi studiate atent și, cel mai probabil, ulterior vor fi expuse la muzeul sătesc de istorie şi etnografie din localitatea Glinjeni.
Purtătorii culturii Cucuteni-Tripolie au existat într-o fereastră temporală de circa 1500 de ani (sfârșitul mileniului V – începutul mileniului III î.Hr.) pe un teritoriu vast, de la Carpați și până la Nipru. Pe teritoriul Republicii Moldova sunt cunoscute peste 600 de astfel de așezări ale agricultorilor din acea perioadă, din care unele au fost cercetate archeologic, iar altele urmează spre a fi studiate. Localtatea este menționată în documente din 1781: „Vin cu hotarnică de la 1781 pe moșia numită Glinjenii întărită prin pecetea domnului Vasile Voevod. Pun aceste petre chiotoare, una cauta-napoi pe lungu moșiii Glinjenii și alta ci caută pi din gios și pin capul moșiii Glinjeni. Pun altă piatră hotar în coasta dealului Zămbroae, lîngă un stejar din gios care desparte Glinjenii pi cap și de-a curmezîș de moșie Coșcodenii răzășască. Altă piatră pun în deal la curmătură parte din gios și de acolo peste cracul Ciulucului”. Satul Glinjeni s-a format între 4 dealuri, deoarece era un loc bun dosit de vânturi și ploi puternice. Primele familii stabilite aici au fost: Țurcanu, Marcoci, Corlățeanu și Cibotaru. Satul Glingeni aparținea moșiei mănăstirii „Sf. Ecaterina” de pe muntele „Sinai” (1668), plătind tribut pe an acestei mănăstiri 1000 oi, 1000 stupuri și 500 purcei. Sat așezat în Valea Ciulucul Chișcărenilor, făcând parte din volostea Chișcăreni.
Un sat de 348 case și 2987 locuitori, biserica cu Hramul Adormirii și o școală elementară rusească. Întemeiată la 1668 într-o regiune de colină. Deja la 1902 erau înregistrate 800 case cu o populație de 4225 locuitori (2079 bărbați și 2146 femei). Pentru comparație, la o sută de ani aspectul demografic se prezintă astfel: 3438 locuitori (1666 bărbați și 1772 femei), aici locuind în marea majoritate moldoveni, declarați conform formularului 3398 și 23 români. Represiunile staliniste s-au abătut asupra satului în 1941 când Timofei Lazarchevici este inclus în lista persoanelor pentru a fi deportate doar din motivul că a fost funcționar al statului român, adică șef de post. La fel și comercianții locali. După atâtea represalii nedrepte, iată că istoria vorbește despre strămoșii noștri de acum peste 6000 de ani. (G.V.G.)
Lasă un răspuns