Speranțele lumii se prăbușesc așa cum s-au prăbușit turnurile gemene. Filmul lui Michael Moore, Fahrenheit 9/11 analizează președenția lui George Bush și acțiunile acestuia ca urmare a dramei din 11 septembrie 2001. Încă ne punem întrebarea: oare ce a fost atunci? Mii de dosare nedorite îngropate sub dărâmături. Larry A. Silverstein, care deținea clădirea numărul 7 din complexul World Trade Center, semnează cu șase săptămâni înainte de 11 septembrie un contract de leasing pentru WTC 1,2,4 și 5 în valoare de 3,2 miliarde de dolari, pe o perioadă de 99 de ani. În contractul de leasing a fost inclusă o clauză prin care Silverstein avea drept de reconstrucție a clădirilor în cazul distrugerii lor, precum și o asigurare împotriva eventualelor acte de terorism. Previziune și bani. Dar noi știm atât: Atentatele din 11 septembrie 2001 au fost coordonate de organizația teroristă Al-Qaida. În acea zi, patru avioane comerciale au fost deturnate de teroriști islamiști. Două dintre ele au lovit turnurile gemene ale World Trade Center din New York, unul a lovit Pentagonul la Washington, D.C., iar al patrulea, grație acțiunii curajoase a pasagerilor, s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania. Atentatele au provocat moartea a aproape 3000 de persoane și au adus în prim-plan amenințarea teroristă globală, cu implicații durabile asupra politicii externe și a securității statelor. Acest eveniment a fost un atac surpriză, care au determinat Statele Unite să reacționeze și să se implice în conflictele globale. Așa poate fi certificată o dorință, doar prin evenimente…!
Și mă gândeam cum în istorie s-a mai întâmplat o dată: Pearl Harbor a fost un important eveniment care a avut loc în data de 7 decembrie 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acesta a marcat intrarea oficială a Statelor Unite ale Americii în război. Pearl Harbor este o bază militară aflată în Hawaii, care găzduia flota Pacificului a Statelor Unite. În dimineața acelei zile, forțele armate japoneze au lansat un atac surpriză asupra bazei, utilizând avioane de bombardament și torpile. Atacul a avut un impact devastator, distrugând sau avariind grav o mare parte din flota americană și provocând pierderea a peste 2.400 de vieți. Pearl Harbor a schimbat complet atitudinea și poziția Statelor Unite în război. În urma acestui atac, Statele Unite au intrat oficial în război, alături de puterile aliate, luptând împotriva forțelor Axei, conduse de nazismul german, fascismul italian și imperialismul japonez. Am subliniat mai sus și cum s-a putut intra oficial în război. Dar mă gândesc și la asasinarea președintelui Kennedy, eu cred că și în acest caz a fost ceva, dar toate s-au numit Teorii ale conspirației”.
Printre cele mai cunoscute teorii ale conspirației se numără: 1. Teoria implicării unor agenții de informații americane (cum ar fi CIA) – Această teorie sugerează că unele entități guvernamentale au orchestrat asasinatul lui Kennedy din cauza unor neînțelegeri și conflicte în materie de politică internă și externă; 2. Teoria implicării mafiei italiene – Această teorie argumentează că mafia italiană ar fi fost implicată în asasinatul lui Kennedy din cauza politicilor dure împotriva crimei organizate implementate de fratele președintelui, procurorul general Robert Kennedy; 3. Teoria implicării guvernului cubanez – Această teorie sugerează că guvernul cubanez ar fi fost implicat în asasinat din cauza tensiunilor politice dintre SUA și Cuba la acea vreme; 4. Teoria unui complot militar-industrial – Aceasta sugerează că unele grupuri de interese legate de industria armamentului sau de complexul militar-industrial ar fi avut un interes în eliminarea președintelui Kennedy, deoarece politica sa externă ar fi afectat profiturile și interesele lor.
Să analizăm cazuri recente. Despre Nord Stream am mai vorbit, am spus și despre părerea marelui jurnalist Seymour Hersh, dar ceea ce nu am spus este că proiectul Nord Stream 2 a fost înconjurat de o controversă puternică. Criticii acestui proiect susțin că sporește dependența Europei de gazul rusesc și subminează siguranța energetică prin eliminarea diversificării resurselor și a rutelor de tranzit. De asemenea, există preocupări referitoare la aspectul geopolitic al proiectului, întrucât acesta ar putea consolida influența Rusiei în Europa.
În istorie au existat multe evenimente care au rămas necunoscute. Cum o să rămână și informațiile „precise” privind orice bombardament specific sau orice alte acțiuni militare care au avut loc în regiunea în care se află Barajul de la Kahovka în timpul războiului, pot fi necesare cercetări în surse istorice sau documente oficiale.
Nu o să știm niciodată „oficial” nimic. Sigur este doar ce a spus republicanul Lindsey Graham care a lansat un avertisment alături de senatorul democrat Richard Blumenthal, în cadrul unei conferințe de presă comune. Aceștia vor introduce o rezoluție în Congres, a spus Graham, care spune că dacă Rusia, Belarus sau un reprezentant al Rusiei explodează un dispozitiv nuclear în interiorul Ucrainei pentru a opri contraofensiva sau pentru a încerca să înfrângă voința poporului ucrainean, un astfel de atac ar trebui să fie considerat un atac împotriva NATO însăși”. Cât de ușor putem fi băgați într-un război mondial, chiar nuclear, iar atunci când o să fie scrisă istoria de către învingători nimeni nu o să înțeleagă nimic. Toți or să spună: au fost mii de morți, dacă nu milioane. Mai vorbește cineva: cum să facem pace?
Dar să fie pace!
Felicitări pentru Petru Jipa!