Spună care ce-o vrea, dar Chișinăul se află acum într-o conjunctură absolut favorabilă, cum nu a mai fost vreodată, iar dacă Maia Sandu profită de această situație rarisimă înseamnă că este o femeie deșteaptă. Cum i-au căzut bobii la ceas de seară sau cum i s-au aliniat planetele nu știm, dar i-a căzut laptele-n păsat, ca să folosesc o zicere veche din Moldova istorică. „S-a comportat excelent, crede Mircea Druc. A iubit-o pronia. Unde nu aș fi avut eu situația Maiei Sandu de azi în 1990, pe vremea Uniunii Sovietice…” Toată Europa a venit la picioarele ei – minus Rusia. Pe toți conducătorii i-a primit pe un covor roșu, în formă de „Z”, semnul predilect al lui Vladimir Putin, acest ultim Zorro din istoria Kremlinului. Ce poate să însemne această simbolistictă? Ea știe că Vova este înnebunit după mesaje subliminale… Aici l-a primit și pe Viktor Orban care i-a înșfăcat mâna și i-a ridicat-o spre nas. Ușor indignată și speriată, Maia și-a tras mâna de două ori înapoi să nu i-o mănânce…
Presa rusă a sărit ca arsă. „Moldova va fi acceptată în UE chiar și cu un conflict nerezolvat. Zelenskii a cerut îndepărtarea armatei ruse din Transnistria”, titrează Svetlana Gamova în ziarul „Nezavisimaia Gazeta”, cel mai liberal cotidian de la Moscova. Am să citez copios fiindcă merită să știm cum gândesc prietenii noștri de la răsărit pas cu pas: „Joi, pe 1 iunie, a avut loc la castelul Mimi, situat la 35 km de Chişinău, un summit al Comunităţii Politice Europene. Charles Michel, președintele Consiliului European, a declarat: Liderii europeni s-au reunit pentru a coordona tot ceea ce ține de energie, securitate și infrastructură. Josep Borrell, șeful diplomației UE, a rostit trei cuvinte cheie ale întâlnirii: securitate, stabilitate și comunicare. Maia Sandu, președinta Republicii Moldova (RM), și-a exprimat speranța că integrarea țării sale în UE va fi accelerată. Dar deja primele discursuri au arătat că va fi vorba în principal despre Ucraina, al cărei sprijin trebuie întărit, și despre Rusia, care „ar trebui să audă tot” ce se va rosti la evenimentul european.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a menționat chiar la începutul summit-ului: „Noi (Ucraina și Moldova. – NG) am înghețat conflicte în teritoriile vecine. De exemplu, de ce mai există un contingent rus în Transnistria? Kremlinul trebuie să deblocheze această situație din Moldova. Problema durează deja de mai bine de 30 de ani, trebuie găsită o soluție, să nu lase loc conflictelor și războaielor înghețate… A venit vremea deciziilor și vreau să subliniez: la summitul NATO de la Vilnius din iulie, Ucraina va trebui să fie admisă ca membru NATO. Avem nevoie de un summit de pace, avem nevoie de decizii pozitive pentru Ucraina pentru că sunt pozitive pentru toată lumea, pentru Moldova și pentru Georgia și, probabil, pentru Belarus, nu am nicio îndoială”. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a explicat că conflictul înghețat din Moldova nu reprezintă un obstacol în calea aderării țării la Uniunea Europeană. „Da, Republica Moldova are o problemă teritorială, dar calea europeană nu depinde neapărat de Transnistria. Republica Moldova poate deveni membră a UE. Ciprul are și el o problemă teritorială, dar a aderat la UE. Republica Moldova poate face același lucru”, a explicat Josep Borrell.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova (RM), și-a anunțat intenția de a începe negocierile privind aderarea republicii la UE până la sfârșitul acestui an. Chișinăul speră să adere la Uniunea Europeană până în 2030 și împreună cu Transnistria. Maia Sandu crede că autoritățile moldovenești vor încheia pace cu regiunea de est. Pentru a proteja cerul de deasupra Moldovei, UE îi va furniza în viitorul apropiat un radar de supraveghere aeriană, a declarat Josep Borrell în cadrul unei conferințe de presă: „Cu ajutorul acestui radar de supraveghere, atât de necesar, vom putea consolida capacitățile de securitate aeriană ale Republicii Moldova. Acest sprijin va servi la modernizarea sectorului de apărare al Republicii Moldova”. Cu o zi înainte, Republica Moldova a primit primul lot de echipamente pentru Armata Națională, livrat prin Programul European de Pace. Primul lot de provizii militare include drone, laptopuri, costume pentru eliminarea materialelor explozive, echipamente cu ultrasunete și truse chirurgicale. „Acesta este primul pas în sprijinul nostru pentru pace și securitate în Europa. Mai multe echipamente vor ajunge în săptămânile și lunile următoare, precum ambulanțe, roboți de deminare, detectoare de metale, radare. Sprijinul nostru va continua să reflecte provocările cu care se confruntă Republica Moldova, este menit să răspundă nevoilor urgente provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a explicat șeful diplomației europene. „În 2021, Consiliul European a aprobat prima tranșă de asistență pentru sistemul de apărare al Republicii Moldova. Inițial, pachetul de ajutor financiar a fost de șapte milioane de euro. Acest sprijin a ajuns ulterior la un total de 87 de milioane de euro. Fără îndoială, această decizie este o dovadă elocventă a contribuției Uniunii Europene la consolidarea capacității de apărare și creștere a rezistenței țării noastre la provocările actuale de securitate”, a declarat Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării al Republicii Moldova. El a subliniat: „Forțele armate ale Republicii Moldova au sufficient potențial și mijloace pentru a contracara provocările ce pot veni din partea contingentului militar rus, dislocat ilegal pe teritoriul republicii”. „Decizia privind aderarea Republicii Moldova la NATO depinde de cetăţeni. Când se va lua această decizie, vom discuta în mod concret despre planul de aderare”, a spus ministrul moldovean. (…) Totodată, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a anunțat un pachet de ajutoare pentru Republica Moldova în valoare de 1,6 miliarde de euro. „Vrem să vă ajutăm să faceți față consecințelor conflictului din vecinătatea dumneavoastră și vrem să vă aducem mai aproape de UE”, a spus ea la o conferință de presă comună cu președinta Republicii Moldova. Ea a adăugat: „În contextul Summit-ului Comunităţii Politice Europene, Moldova este în inima Europei, Moldova este Europa. Astăzi și mâine, toată Europa este Moldova”. Maia Sandu a remarcat că, prin organizarea acestui eveniment, Republica Moldova primește o serie de beneficii, printre care noi oportunități pe piața europeană pentru producătorii autohtoni, oportunități sporite de atragere a investițiilor, precum și sprijin în procesul de integrare europeană.
Dar nu numai Maia Sandu a încercat să rezolve problemele țării sale la summitul european. În cadrul acestuia, au avut loc discuții bilaterale între președintele azer Ilham Aliev și premierul armean Nikol Pașinian, precum și întâlnirea acestora cu Charles Michel, președintele Consiliului European, și cu cancelarul german Olaf Scholz. Charles Michel a declarat reporterilor că a avut ocazia să se întâlnească cu liderii Armeniei și Azerbaidjanului și că „astăzi se va confirma o relație mai echilibrată între cele două țări”. Președintele sîrb Aleksandar Vučić a declarat în Moldova: „Avem întâlniri dificile în fața noastră și este important să încercăm să menținem pacea și stabilitatea. Este important pentru noi să precizăm că alegerile (în nordul Kosovo și Metohija – NG) au fost declarate ilegitime”. Vučić a subliniat că Serbia face tot posibilul pentru a detensiona situația din nordul Kosovo, iar primul pas către rezolvarea situației ar trebui să fie rechemarea primarilor aleși fără participarea populației sîrbe din orașele din nordul Kosovo, provincie autonomă. El a subliniat că sîrbii locali „doresc să se retragă unitățile speciale (ale poliției din Pristina – „NG”) care se află acolo ilegal”. Maia Sandu s-a întâlnit cu Ilham Aliev, președintele Azerbaidjanului, și a discutat despre posibilele livrări de gaze naturale către Moldova la un „preț accesibil”. Şefii altor state au avut şi reuniuni bilaterale. Cu toate acestea, Ucraina și conflictul de pe teritoriul său au rămas subiectul principal la summit.
Josep Borrell a spus că principalele subiecte de pe ordinea de zi ar trebui să fie îndreptate în primul rând „spre restabilirea păcii și securității, iar aceasta necesită mai multă unitate, nu doar la nivelul Uniunii Europene, ci al întregii lumi”.
Klaus Iohannis, președintele României, a menționat că „summitul ar trebui să confirme sprijinul puternic necondiționat pentru Ucraina și poporul său în lupta împotriva agresiunii ruse și pentru restabilirea păcii pe baza principiilor Cartei Națiunilor Unite. Ar trebui să fie, de asemenea, o reflectare a capacității noastre comune de a progresa către pace, stabilitate și democrație în Europa și nu numai.” Totodată, el a amintit că „Uniunea Europeană și alți parteneri sunt aici de dragul Moldovei”. Și a subliniat: „Cetățenii Moldovei nu sunt singuri”. Rusoaica Svetlana Gamova trage clopotul la Moscova de peste 30 de ani că, gata, românii se unesc, este inevitabil, ce vor face rușii din Transnistria, dar bieții găgăuzi care vor fi mâncați de români. Ea a dat acest diagnostic firesc de zeci de ori mai frecvent decât toatî presa de la București și de la Chișinău. Rușii au intrat în panică demult că ne unim, numai noi nu credem dacă avem o asemenea clasă politică. Dacă era Igor Dodon acum președinte la Chișinău?… „Soldații ruși din Transnistria trebuie să plece dacă vor să trăiască”, a spus Zelenskii. Deocamdată, Chișinăul umblă prin șperlă, dar va trebui să ia o decizie categorică și acum este cea mai favorabilă perioadă. Gânditorii de la Bruxelles se vor împotmoli curând în promisiuni. Atunci va fi un alt moment favorabil când Chișinăul și Bucureștiul vor conveni că trebuie bătut fierul cât e cald. Nu putem aștepta la nesfârșit cu moștenirea lui Stalin pe cap, iar cea mai rapidă formă de integrare europeană este unirea cu România. „Nu vorbiți de unire, repetă Mircea Druc. Deocamdată, trebuie să facem cele trei poduri peste Prut, să finalizăm liniile de înaltă tensiune Suceava-Bălți și Isaccea-Galați-Cahul, să terminăm calea ferată europeană de la Ungheni la Chișinău, prin Moghilău și apoi mai vedem”.
Are perfecta dreptate. Nu am întâlnit o gândire mai pragmatică pentru românitatea din răsărit. Maia Sandu dă pondere acestei continuități din gândirea politică a românilor. Evenimentul organizat de ea la castelul lui Constantin Mimi a fost o victorie. Constantin Mimi (n. 2 februarie 1868 – d. 17 aprilie 1935) a fost un om politic basarabean și vinificator, ultimul guvernator al Basarabiei – funcție deținută până în 1918. Și-a dedicat întreaga viață dezvoltării viticulturii. El face parte din pleiada personalităților basarabene care au marcat, prin activitatea lor, destinul Basarabiei la începutul sec. al XX-lea. Moldova de astăzi îi datorează lui Constantin Mimi soiul de viță-de-vie Aligoté, care a fost adus din Franța și promovat cu insistență de el, ajungând în scurtă vreme foarte răspândit în aceste locuri. Constantin Mimi s-a născut la 2 februarie 1868 la Chișinău, în familia lui Alexandru Mimi și a Aglaidei Vacamei, ambii albanezi de origine din orașul Janina (Ioannina), fosta capitală a vilaietului (după primul război mondial Janina a fost ocupată de Grecia). A urmat studiile la Gimnaziul nr. 1 din Chișinău, obținând la încheierea învățăturii medalia de aur. Și-a continuat studiile la Facultatea de Drept a Universității din Odesa, pe care a absolvit-o în anul 1896 cu o diplomă de gradul întâi. Deși i se prezicea o carieră strălucită de jurist, s-a simțit atras de agricultură, în special de viticultură, mai ales că și-a petrecut copilăria la podgoria tătălui său. Merge la Școala Agricolă Superioară din Montpellier (Franța), unde, timp de doi ani, studiază metodologia cultivării viței-de-vie. Cunoștințele acumulate în timpul studiilor din Franța le-a implementat atât la moșia de la Bulboaca, cât și în toată Basarabia prin pozițiile social-politice pe care le-a deținut. A fost ultimul guvernator al Basarabiei în timpul IMperiului Țarist. După unirea din 1918, a fost director în cadrul Băncii Naționale a României. După Revoluția Rusă din 1917, când popoarele năzuiau după autonomie, Rada Ucraineană și-a arătat intenția de a anexa la hotarele ei zece gubernii, inclusiv Basarabia. După o întâlnire a moldovenilor împuterniciți de la mai multe organizații, Constantin Mimi a fost delegat să aducă la cunoștința Radei refuzul Basarabiei de a se alipi Ucrainei. După 1918 s-a retras la moșia sa de la Bulboaca. În 1926, s-a stabilit la București, unde s-a consacrat activității financiare, devenind director în cadrul Băncii Naționale a României, această fiind și ultima funcție pe care a deținut-o.
O amintire îl face pe Constantin Mimi să rămână unic în memoria Basarabiei. Într-o comunicare făcută congresului viticol din 1902, prințul Nikolai Golițin, administratorul tuturor viilor și pivnițelor imperiale, a declarat că „ar trebui să se distrugă toate podgoriile din Basarabia și să se pună porumb în loc, pentru că această gubernie nu este capabilă să producă altceva mai bun decât popușoiul”. Devenind cunoscută în Basarabia, această opinie a stârnit reacții din partea marilor producători de vinuri. Doi ani mai târziu, la concursurile de vinuri organizate în Imperiul Rus, vinurile basarabene se clasează pe locul întâi. Prințul Golițin își recunoaște greșeala și acceptă o altă realitate. Constantin Mimi îl invită pe prințul Golițin în Basarabia. La Bulboaca și la Ursoaia avea peste o mie de hectare de pământ (992 desetine). Pentru depozitarea vinului, Mimi a utilizat doar poloboace din lemn de stejar. Vinurile lui Mimi erau atât de solicitate încât uneori se expediau vinuri nematurate complet. Primele medalii de aur au fost câștigate la expozițiile din Chișinău în anul 1903, urmate de cele obținute la un concurs extrem de prestigios: Expoziția Internațională din Torino, Italia, unde au concurat băuturi din toată Europa. În 1900 Constantin Mimi a construit un castel în localitatea Bulboaca. Arhitectura castelului a fost preluată din practica franceză. Acest lucru se datorează faptului că Mimi a studiat viticultura și vinificația la Montpellier. Se consideră că acesta a fost primul chateau adevărat din Moldova. Construit din două etaje și beton armat, ceea ce era o noutate pe atunci, castelul a fost considerat un edificiu modern nu doar din ținutul Bender (Tighina, numele vechi, la care basarabenii nu vor să revină nici azi…). Pivnița castelului avea o capacitate de 300.000 litri de vin, păstrat în poloboace. După 1944, sovieticii au transformat castelul boierului Mimi în kolhoz. În anul 2011 a început renovarea clădirii care a devenit un punct de atracție pentru turiști, având o vechime de peste un secol. Aceasta a căpătat denumirea „Castelul Mimi” în cinstea fondatorului său. Am avut boieri și în Basarabia…
Lasă un răspuns