Peștera Comăna, cunoscută și ca „Peștera din Poiana Mănăstirii” își deschide poarta de intrare la 610 altitudine, în partea centrală a Munții Perșani. Această peșteră cuprinde un system de galerii dispuse pe trei niveluri, având o dezvoltare pe cca. 2500 de metri și o denivelare de 70 m (-40). Descoperirea sa a făcut ca „Clubul CS Silex Brașov” să câștige premiul „Exploratorii” la ediția din 1982 a manifestărilor naționale Speosport, pentru cea mai mare descoperire speologică a anului. Rezervația naturală „Peștera Comăna” este situată în Munții Perșani, pe Râul Comăna și cuprinde peștera (golul subteran), dar și suprafața de teren situată la exterior (aflat în grija Ocolului Silvic Măieruș). Rezervația Peștera Comăna se află pe raza satului Comăna de Sus și are o suprafață de 41,562 ha; este cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peștera și este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce își adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peștera. Cavitatea carstică are o valoare științifică deosebită din diverse puncte de vedere (stalagmite de mari dimensiuni, scurgeri parietale masive, bazine cu cristale sub formă de brăduți, prezența helectitelor, Galeria cu Excentrite, stilolite translucide cu dimensiuni de până la 1,5 m, cristalicite, cristale de aragonit, planșee suspendate, perle de peșteră, etc).
Situată pe raza satului Comăna de Sus, teritoriul administrativ al comunei Comăna, județul Brașov, ea a fost explorată pentru prima dată în anul 1981. Este declarată ca rezervație naturală de tip speologic. Sistemul de galerii al peșterii este dispus pe trei nivele și are o dezvoltare de 2.500 metri. Galeria activă (unde curge apa) – mai mică ca suprafață, are tavan înecat, are cascade. Urcând pe traseu se ajunge la Galeria Zânelor și Galeria Emilia. Aici se găsesc primele macrocristale de calcit. Primul nivel fosil, duce la Sala Bradului, remarcabilă prin prezența unei stalagmite albe, imaculate, înaltă de 4,5 m, a scurgerilor parietale masive și a bazinelor cu cristale sub formă de brăduți. Acest nivel se termină în Sala Catedralei, în a cărei parte superioară s-au format coloane, stalagmite și gururi. Aici apar și primele helectite. Al doilea nivel fosil, la care putem ajunge prin Sala Stafiei, sau prin Sala Uriașilor, îl constituie Galeria cu Excentrite („Galeria Comorilor”), galerie cu lățimi de până la 14 m și înălțimi de opt-zece metri, constituie partea cea mai bogat concreționară a peșterii. Aici se găsesc speleoteme, numeroase stilolite, cu lungimi până la 1,5 metri, translucide și cristalictite (helictite, excentrite), cu diametrul cuprins între 0,5-10 mm, sub formă de mănunchiuri, compuse din cristale albe, foarte contorsionate, sau sub forma unor baghete lungi de până la 13-15 centimetri, care cresc într-un plan oblic deasupra orizontalei de 450. Tot aici apar cristale de aragonit, sub forma unor ace de trei-cinci centimetri lungime, planșee suspendate, scurgeri parietale masive, coloane, stalactite și stalagmite, draperii, bazine cu coloane de calcit etc.
Din punct de vedere biospeologic aici se protejează amfipodul agvatic hiopgen – „Niphargus andropus” și liliacul troglofil din specia „Myotis myotis”. Accesul spre rezervația speologică se face din DN1 București-Brașov-Șercaia, DN 1 S Părău-Comăna de Jos, DJ 104N Comăna de Jos-Comăna de Sus, apoi drumul forestier de pe valea Comănii. Conform Ordinului nr. 850/2003, rezervația Peștera Comăna a fost dată în custodie clubului de speologie „SILEX BRAȘOV”. La această peșteră se ajunge greu, este închisă, iar parcurgea ei este foarte dificilă și plină de „capcane”, prezintă multe pasaje foarte înguste a căror trecere o poate face doar cei cu un fizic „mai subțire”, bine antrenați, cu echipament corespunzător și obligatoriu însoțiți de cel puțin unul din custozii peșterii – membru al „Clubului speologic Silex Brașov”. (G.V.G.)
Lasă un răspuns