Cum continuitatea poate fi dovedită și prin faptul că elemente ale unei culturi mai vechi sunt acum incluse în elemente aparținând unei noi culturi sau epoci, iată că „piese” dintr-un castru roman sunt cuprinse în ansamblul mânăstiresc actual. Localizat în satul Fedeleșoiu, comuna Dăești, jud. Vâlcea Ansamblul fostului schit Fedeleșoiu este monument istoric, categoria A cod VL-II-a-A-09761. Biserica parohială cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel face parte din ansamblu. Fost schit de călugări, la actuala biserică Sfinții Apostoli Petru și Pavel a început construcţia Grigore Ghica Voievod în anul 1673 și a fost finalizată de Mitropolitul Varlaam în anul 1700. Lucrările însă au continuat şi sub domnia lui Constantin Brâncoveanu. Piatra și cărămida construcției au fost aduse din ruinele castrului roman de la Rădăcinești (sec I d.Hr.). În anul 1792 biserica a fost zugrăvită „în fresco“ de către Mitropolitul Varlaam, iar în anul 1836 s-au mai adăugat câteva chilii. Fostul ansamblu monahal cuprinde Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“, casa stăreției, ruinele chiliilor în care au trăit măicuțele și turnul clopotniței. Elementul principal al ansamblului este Biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă“ (ulterior primeşte şi hramul „Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel“).
Construită după modelul Mănăstirii Cozia (planul treflat, cu turla înălţată deasupra naosului) acesta este împodobită cu pictură murală în stil brâncovenesc, realizată în anul 1702 de zugravii Sima, Ranite, Ştefan şi Ghiorghie, reprezentanţi ai şcolii de pictură de la Mănăstirea Hurezi. Valoarea artistică a acestui monument este completată de iconostasul brâncovenesc, sculptat în lemn de tei aurit şi împodobit cu icoane pictate de ieromonahul Iosif. Se remarcă, de asemenea, portalul monumental de la intrarea în biserică, sculptat de pietrarul Atanasie din Jiblea şi ancadramentele ferestrelor executate de meşterul Oprea în anul 1686. Arhitectura Bisericii din Fedeleșoiu amintește de Schitul Ostrov. Fresca, icoanele și iconostasul de lemn sculptat și aurit și policandrul sunt realizări remarcabile ale artei brâncovenești. Biserica are picturi deosebite și decorațiuni sculptate, remarcabile. În pronaos sunt pictate familiile ctitorilor – Gheorghe Ghica, Mitropolitul Varlaam, Sfântul Constantin Brâncoveanu, Sfântul Antim Mitropolitul, Onisifor Ispravnicul, iar în naos – Arhimandriții Ghenadie de Argeș și Ioan de Hurez. Este posibil ca numele să vină de la „fedeleș”, adică „legat strâns”, „să nu scape”, „cobză”. Așa mai era numit și un butoiaș mic de apă ce era purtat la camp, la muncile verii.
În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 169388.02. Ansamblul este declarant a fi format din cinci monumente: Biserica parohială cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Casa stăreției, Ruinele chiliilor, Turnul clopotniță și Ruinele zidului de incintă.
În punctul „Cetatea”, amplasat în partea nordică a satului Rădăcinești (comuna Berislăvești; jud. Vâlcea), se află situl castrului roman mai puțin cunoscut. Acesta a fost cercetat între anii 1971-1975 de Cr. M. Vlădescu și Gh. Poenaru Bordea și ar fi avut o singură fază de construcție. Fortificația castrului era dreptunghiulară, de piatră, și avea dimensiunile de 54,60 x 56,70 m, orientat N-S. Pe teren s-a identificat un zid de piatră gros de 1,60 m, turnuri de colț trapezoidale; porțile erau pe laturile de S și de E, ce aveau o deschidere de 3,40 m. În incinta fortificației a fost consemnat conturul clădirii principia. Pe baza inscripțiilor din castrul de la Bivolari, s-a putut întregi o atestare a unui Numerus Syrorumsagittariorum – Surisagittarii („arcașii sirieni”, ca unități militare prezente) și aflat pe două inscripții de construcție din anul 138 d.Hr. Castrul de aici asigura legătura dintre Castrul roman de la Pripoarele și Castrul roman Arutela. În prezent se încearcă o reabilitare a acestui monument istoric, ca obiectiv touristic. Din pietrele și cărămizile romane ale castrului de acum 2000 de ani s-a ridicat ansamblul acestui schit creștin de la Fedeleșoiu, făcând astfel ca elemente de fortificație de război să devină elementele unui loc de rugăciune și altar creștin. Iată o transformare necesară ce ne confirmă faptul că dintr-o spadă se poate face la un moment dat un fier de plug… (G.V.G.)
Lasă un răspuns