A intra într-o sală unde sunt expuse operele marii artiste Geta Brăescu mi s-a părut a fi sinonim cu a intra într-o sală a unui mormânt faraonic antic egiptean plin de hieroglife care te îndeamnă la cercetare, dar și la păstrarea tainei. Opera ei complexă cuprinde lucrări de grafică, desen, colaj, fotografie și ilustrație de carte, gravuri, filme sau instalații și e considerată una dintre cele mai importante personalități artistice din estul Europei, dar cu toate astea, e posibil să-ți fi scăpat până acum numele de Geta Brătescu. Una dintre pionierele artei conceptuale, aceasta a fost expusă la galerii de renume din toată lumea până în 2018, anul morții sale, când a fost și decorată cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Ofițer. Artista a trăit și lucrat atât în perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, cât și a lui Ceaușescu, dar indiferent cât de opresiv a fost regimul politic, a reușit în permanență să se exprime pe sine, fără compromisuri. Asta nu înseamnă însă că nu a suferit din cauza cenzurii. Doamna Geta Brătescu – artist vizual, fotograf, eseist și scriitor din România – supranumită „Doamna artei conceptuale românești” s-a născut pe 4 mai 1926 la Ploiești.
Urmează Facultatea de Litere a Universității București în perioada 1945 – 1949, profesori: George Călinescu și Tudor Vianu, apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București între 1969 – 1971. Începe studiile de artă în 1945 la Academia de Arte Frumoase, sub îndrumarea maestrului Camil Ressu, dar este forțată să le întrerupă din cauza cenzurii comuniste. Prezență distinctă în arta contemporană românească, artist complet care alege ca mijloc de expresie atât mediile tradiționale cât și pe cele noi, Geta Brătescu realizează lucrări de grafică, gravură, desen și colaj textil, tapiserie, obiect, actiune, fotografie, foto-instalație, film (de animatie, pe opt milimetri, video).
Pe scurt, despre viața ei: este considerată una dintre marile personalități în arta contemporană est-europeană și, posibil, cel mai răsunător nume din România când vine vorba de arta conceptuală. Ea a debutat în 1946. S-a întâmplat la Salonul Oficial de Alb-Negru, Sala Dalles, București, cu un desen în cărbune. Un an mai târziu a avut prima expoziție personală la galeria Căminul Artei din București. Geta Brătescu a primit în 2008 titlul de Doctor honoris causa al Universității Naționale de Arte din București, acordat pentru remarcabila sa contribuție la dezvoltarea artei românești contemporane. De asemenea, Geta Brătescu a fost director artistic al revistei de literatură și artă Secolul 20/21. Un sumar al creației sale a făcut obiectul retrospectivei personale organizate la Muzeul Național de Artă în decembrie 1999. În luna mai 2007 artista a expus desene inedite la UNAgaleria în expoziția cu titlul „Cinci minute”.
Prin activitatea sa a adunat o operă artistică impresionantă, care include lucrări de grafică, desen, colaj, fotografie şi ilustraţie de carte. Lucrările sale au fost expuse la Galerie im Taxispalais în Innsbruck, Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, A Foundation din Liverpool, Index Foundation din Stockholm, e-Flux New York, Istanbul Biennale, MACBA Barcelona, Mumok Vienna, Kalmar Museum din Suedia, Galerie Barbara Weiss din Berlin, Museum of Modern Art (MoMA) din New York. Accepțiunea suprarealistă a obținerii unei spontaneități egale în desen și pictură ca în scris este problematică pentru Geta Brătescu, deoarece exigența «imediateței» este bruiată de infuziunea memoriei. Artista depășește această dificultate, încorporând în desenul „automatic” emergența formelor atunci când mâna transcrie ceea ce îi dictează mintea, într-o mișcare care nu renunță la imboldul ei creator. Artista a demonstrat o preocupare permanentă pentru procesualitate. Una din lucrările ei emblematice este instalația „Către alb” (1976) în care mai multe idei artistice dezvoltate anterior converg într-o sinteză unică. În seria de fotografii alb negru artista este treptat acoperită de alb, absorbită de spațiul înconjurător al atelierului supus aceleiași metamorfoze către alb – o transformare a interiorului care ne amintește de Merzbau ansamblul constructivist al lui Kurt Schwitters.
Multe din lucrările Getei Brătescu pornesc de la ideea de artificiu. Pentru ea, conceptul este de o importanță centrală în înțelegerea artei și a creativității în general. Multe din lucrările ei surprind artificialitatea lor inerentă, captând mișcarea tranzitorie de la natură la cultură. Geta Brătescu este prinsă într-o mișcare contradictorie, dezvoltând artificialitatea și admițând în acelasi timp inevitabilitatea ei. Revelatoare în acest sens sunt obiectele cu chipul ei ca o mască, accentuând sau diminuând prezența artificiului. Înalte exemple, trăsături ale chipului ei sunt combinate cu materiale din viața cotidiană, construind obiecte compozite sau colaje care sunt asamblate de multe ori cu umor, căutând participarea privitorului. Ca în alte rânduri, artista trece de la seriozitate la umor, de la gravitate la fantezie nonșalantă și capriciu, de la rigoare conceptuală la inventivitate de neoprit. („Arta Getei Brătescu”, text de Magda Radu, Ateliere de artiști din București p.11, Ed. Noimediaprint ).
Geta Brătescu este una dintre cele mai importante artiste postbelice din România. A creat artă sub diverse forme, de la film, textile, fotografie, ilustrație de carte și sculptură. Are o activitate intensă în sfera ilustrației de carte, colaborează cu Editura Cartea Românească și cu revistele Urzica și Arici Pogonici. În anul1963 devine membră a echipei editoriale a revistei Secolul 20, fondată în 1961. Semnează neîntrerupt concepția grafică a revistei până în 1983, când pleacă în contextul schimbării direcției editoriale a revistei. Revine în anii ’90 și face parte, din colectivul redacțional al revistei, intitulate acum Secolul 21. Între1967 și 1969 lucrează ca animator la studiourile naționale de animație Animafilm în București.
Una dintre animațiile sale este „Plimbarea lui Aesop”, 30’, 1967. Esop va deveni un motiv tematic central în creația sa. Participă succesiv la Bienala de ilustrație de carte de la Bologna. În1970 deschide expoziția Atelier I la galeria Orizont din București. Este prima dintr-o serie de trei expoziții personale centrate pe atelierul artistului ca motiv conceptual și tematic. Următoarele două sunt Atelier II în 1972, la galeria Apollo în București și Atelier III – Către alb, 1976-77, la galeria Galateea în București și la Accademia din Romania din Roma. Primește premiul revistei Arta. Împreună cu Ion Grigorescu filmează Mâna trupului meu, un film alb-negru pe 8mm, urmat în anul viitor de filmul Atelierul, produs în aceleași condiții. Participă în Bienala Internațională de Gravură de la Espinal, Columbia. Participă în expozițiile de grup Fotografii făcute de artiști plastici, 1978 și Artiştii plastici fotografiază, 1982, organizate de Ion Grigorescu la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din București. În anul1980 deschide expoziția personală Mitologie, Sammlung Michael Winter, Hamburg, Germania iar ȋn1981, expoziția Portrete ale Medeei la galeria Simeza. Participă în expoziția de grup Pictură contemporană din Europa de Est și Japonia. Seria Vestigii va fi expusă într-o expoziție personală la galeria Simeza, București ȋn 1983. În același an, Faust, de Johann Wolfgang von Goethe, este publicat la editura Universul în traducerea lui Ştefan Augustin Doinaş, cu 31 de desene de Geta Brătescu. Călătorește în Danemarca pentru o expoziție personală la Lyngby Kunstforening în Lyngby. „Atelier continuu”, cartea sa de eseuri, este publicată la editura Universul. În1983 și1987 expune în cadrul Bienalei de la São Paolo, Brazilia, iar ȋn anul1991, participă în expoziția de grup Cartea obiect la Muzeul Colecțiilor de Artă din București. Expune filmul Mȃini (1977) și colaje în Stare fără titlu, prima mare expoziție de grup de la Timișoara de după 1989. Va fi prezentă cu o expoziția personală The Myths and Stories of Geta Brătescu la Muzeul de Artă și Arheologie al Universității Missouri, Columbia, SUA, în care prezintă filmul Atelier continuu conceput împreună cu regizorul Alexandru Solomon în 1990. Primește premiul „Ion Andreescu” din partea Academiei Române și Premiul UAP pentru „Environment”. Între1999 și 2000 – Expoziție retrospectivă la Muzeul Național de Artă din București, Departamentul de Artă Contemporană, cu un catalog editat de Centrul Internațional de Artă Contemporană, București. Tot în 1999 primește premiul „Margareta Sterian” din partea Muzeului Național de Artă din București. Participă la Argos Project 2000, Vevey ȋn Elveția. Colaborează cu Ion Grigorescu pentru video-ul Ludus. Volumul artistei, „Ziua şi noaptea”, este publicat de Fundația Culturală Secolul 21 ȋn 2004. Geta Brătescu a primit în 2008 titlul de Doctor honoris causa al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, acordat pentru remarcabila sa contribuţie la dezvoltarea artei românesti contemporane.
În 2009 publică cartea „Copacul din curtea vecină”, și are numeroase expoziții personale: Capricii la Rüdiger Schoettle Gallery, Munich și Spaţii la Galeria Ivan, București. Participă la expoziția de grup: Gender Check. Femininity and Masculinity in Eastern European Art la Mumok – Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig Wien, Viena. Am enumerat numai câteva din numeroasele expoziţii naţionale și internaţionale care au culminat ȋn anul 2017. La vârsta de 91 de ani, Geta Brătescu reprezintă România la cea de-a 57-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia, cu expoziția Apariții, în Pavilionul României din Giardini della Biennale și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Pavilionul României la Bienala Internaţională de Artă de la Veneţia, care a găzduit proiectul „Apariţii” al artistei Geta Brătescu, a fost unul dintre mai admirate şi s-a bucurat de articole elogioase în mass-media internaţională. În semn de apreciere pentru toată activitatea sa, pentru contribuţia la patrimoniul cultural românesc şi la promovarea imaginii României în lume, preşedintele ICR, doamna Liliana Ţuroiu, a propus, în 2017, decorarea doamnei Geta Brătescu. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, în luna septembrie 2017, decretul de decorare a artistei Georgeta Brătescu cu Ordinul Naţional „Steaua României”. Marea doamnă a artei conceptuale din România, a primit, în atelierul său de lucru din Bucureşti, distincţia Ordinul Naţional „Steaua României”, oferit de preşedintele României Klaus Werner Iohannis. „În semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal, pentru remarcabila sa implicare în promovarea artei conceptuale româneşti, împletind cu o măiestrie profundă arta vizuală cu cea literară, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer doamnei Georgeta Brătescu, artist vizual”, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. Ordinul „Steaua României” este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român. Decoraţia a fost înmânată pe 10 ianuarie de consilierul prezidenţial pentru Cultură, Culte şi Centenar, Sergiu Nistor, şi de Liliana Ţuroiu, preşedintele I.C.R. Totodată, ICR a susţinut prezenţa unei expoziţii a marii noastre artiste şi la Muzeul de Arte Frumoase din Gent. Astfel, din toamna lui 2017 şi până la jmătatea lunii ianuarie 2018, acesta găzduieşte prima retrospectivă din Belgia consacrată Getei Brătescu. An Atelier of One’s Own este prima expoziţie majoră a unui artist român găzduită de celebrul spaţiu expoziţional belgian. Geta Brătescu este o artistă recunoscută internațional, operele sale au fost achiziționate de către muzee și galerii importante precum: MoMA (New York), Centre Georges Pompidou (Paris), Tate Modern (Londra), Hammer Museum (Los Angeles), San Francisco Museum of Modern Art sau Muzeul Național de Artă Contemporană din București.
Geta Brătescu a fost sărbătorită pe prima pagină a Google, ca povestea femeii care a scăpat din comunism prin muncă și pasiune. Artista Geta Brătescu a fost prezentată pe prima pagină din Google prin creația altei artiste din România, Irina Șelaru, pe 4 mai 2021. Motorul de căutare a sărbătorit astfel ceea ce ar fi fost a 95-a aniversare a acesteia. A murit în 2018, dar a lăsat în urmă ceva ce n-ai fi crezut posibil să apară în comunismul românesc. „Mereu am gândit că arta ar trebui să-i dea privitorului un sentiment pozitiv. Ar trebui să te facă să uiți de problemele cotidiene, cel puțin pentru o vreme, și să te facă să simți bucurie”, adaugă Irina Șelaru în explicația despre ilustrația dedicată artistei Geta Brătescu. „[…] Ce aș vrea să vadă oamenii când privesc acest doodle e frumusețea de-a avea ceva pe care să-l poți numi pasiune”.
De ce oare din acest popor român încercat de istorie în fel și chip au „răsărit” cei ce au creat „dadaismul”, „teatrul absurd”, „arta plastică modernă” și iată, „arta conceptuală românească”, prin doamna Geta Brătescu. Cariera ei înseamnă aproape șase decenii de muncă, pasiune și imaginație. Și înseamnă multe alte decenii în care arta ei a căpătat statutul de operă nemuritoare. Geta Brătescu și-a desenat într-un fel propria capcană, fiind purtată prin viață de seducția sa pentru artă. Și a mai făcut ceva, tot privind în ochi capcana asta, a spus simplu: hai să închid ochii, cum o fi? E tot un joc, nu? Cu creionul pe hârtie, cum este să desenezi cu ochii închiși? Astfel…„N-ai cenzura ochiului”, cum spune Geta Brătescu. Și a desenat având ochii închiși… Acesta a fost poate ultimul ei joc artistic.
Lasă un răspuns