Prezentare „plastică” a mormântului gnostic de secol III descoperit la Dierna (Orșova) la Muzeul Banatului din Timișoara

Descoperirea întâmplătoare în anul 1960 a acestui mormânt gnostic în Dierna antică (actuala Orșova) a scos la lumină un sarcofag de cărămidă în care erau așezate patru ulcioare ceramice și un sicriu din plumb. Gnosticismul a fost un curent filosofic-religios care a căutat să îmbine teologia creștină cu filosofia elenistică târzie și cu unele religii orientale, susținând posibilitatea unei cunoașteri mistice. Mormântul datează din sec. III d.Hr. În interiorul acestuia se găsea scheletul unui copilul ce purta două pandantive din aur. În unul dintre aceasta a fost refolosită o monedă republicană cu bustul Romei pe avers și Victoria pe revers, iar în cel de al doilea a fost montată o gemă din carneol cu imaginea zeului Sol (Soarele) în quadrigă, având și o foiță de aur împăturită. Foița din aur conține un text menit să protejeze decedatul în călătoria spre lumea de dincolo. Textul conține o combinație de semne semitice-grecești, de esență gnostică, formulele făcând referire la Dumnezeul iudeo-creștin: „IAW A TH WNII”, adică „Domnul Adonai, Dumnezeule, Dumnezeule!”…

Detalii ale conservării și reconstituirii creative a mormântului gnostic pot fi descoperite la mansarda B1 a Bastionului Maria Theresia a Muzeului Național al Banatului (MNaB) din Timișoara, în cadrul expoziției „Zeii tangibili. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică”. Ceea ce este cu totul nou este faptul că, în locul scheletului s-a folosit o sculptură plastică din fir de cupru ce reconstituie corpul defunctului din acea perioadă realizată de Ioan Oprescu, restaurator MNaB. Forma „fantomantică” nou creată (într-un fel asemănătoare cu falsele statui pompeiene) aduce concretețe și creează premisele unei prezențe spirituale, așa cum statuile din mormintele faraonilor „preluau” din sarcinile slujitorilor și deschideau calea către Celălalt Tărâm. Tot astfel mumia lega spiritul celui decedat de această locație pământeană, spre a se bucura de vizitele acesteia „din vis” și de sfaturile pe care putea să le ofere în anumite probleme importante ale familiei sau ale societății. Cremația elibera sufletul repede, dar societatea nu dorea această despărțire imediată și astfel creștinismul a ales „calea de mijloc” dintre incinerație și mumificare, respectiv înhumarea. Dacă veți vizita această expoziție din cadrul Muzeului Național al Banatului (MNaB) din Timișoara veți găsi original modul modern de prezentare, chiar inovator. (G.V.G)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*