Nu vezi în fiecare zi așa ceva! O țară predominant catolică, Ungaria, grațiindu-și teroriști prin decret prezidențial, chiar în preajma vizitei liderului bisericii catolice!… Și este acel „ceva” ce vrea a transmite un mesaj… Mai ales că statul cu pricina este membru UE și, mai grav, acest lucru se petrece chiar în coasta noastră… Și este halucinant faptul că nici Uniunea Europeană, nici măcar membri ei, fie și doar țările în care există comunități consistente de maghiari, ori acele state care au partide de sorginte revizionist-hungariste la putere, nu au avut nimic de spus… Iar faptul că actul de grațiere semnat de președinta Ungariei a fost, mai aproape ca timp, fie și cu o zi (în politică și în diplomație, o zi, chiar și pe tabla nebunilor, contează!), de congresul organizat la noi de UDMR, nu este nicidecum o altă stranie coincidență… E drept, nu este nici un gest cu dedicație pentru sublinierea atitudinii extremiste a președintei Ungariei în raport cu noi… Pentru noi, mesajul a fost dat când a încălecat individa, ca o groafă urcată în copacul revizionismului, șaua de la Piatra Secuiului, încă din primele zile ei de mandat și la prima ieșire în lume!, ori când a tăiat panglica de inaugurarea a statuii dedicate creatorului imnului național ungar, ridicată la Carei. Și nici despre un gest de ofensă la adresa Papei nu putem vorbi, nu unul direct, căci, neîndoielnic, pe canalele diplomatice ale Vaticanului, cele de pregătire a vizitei și de confirmare nu a confirmărilor, ci a zecilor de verificări făcute pe confirmările făcute cu multe luni în urmă, au existat note de informare vizavi de un posibil gest aparent teribilist, făcut „pe ultima sută de metri”, al groafei de la Budapesta.
Mesajul este, într-adevăr, pentru Uniunea Europeană… Și, în subsidiar, dar mult în notele de subsol, și pentru noi… De altfel, pentru noi, de data aceasta, a fost o zeflemea scuipată prin crăpătura dinților din față ai groafei, prin introducerea în cadrul grațierii a unei mârțoage (!) pe care a plecat de la pușcărie unul dintre teroriștii unguri grațiați! Grațiat, deși, în hotărârile de condamnare pentru actele de terorism comise, între 2007 și 2009, cu arme de foc și cocktail-uri Molotov la domiciliile unor deputați socialiști și liberali, membri ai partidelor aflate pe atunci la putere în Ungaria (în numele grupării „Hunnia”, aparent dispărută între timp, în fapt, multiplicată prin structurile ONG -iste și paramilitare de la vecini, inclusiv din Transilvania), era prevăzut ca acesta să nu poate beneficia niciodată de reducerea condamnării… Or, a luat-o Ungaria „pe arătură”?… A intrat ea pe un drum și mai împotmolit? Pe o cale cu adevărat greșită? Sigur că da! Numai că a spune, iar și iar, la fiecare gest al liderilor și politicienilor ei, al vasalilor de politică și slugilor din țările alăturate, așadar, a spune de fiecare dată „da!” ar fi doar o altă obositoare subliniere! Căci ei sunt pe acel drum greșit de când au descălecat în Europa mâncătorii de fleici de sub șaua iepelor… Iar acum doar își reconfirmă apucăturile…
Este însă un mesaj „în forță” pentru Uniunea Europeană… Nu în sensul de a o face pe acesta să ridice garduri pentru a izola între zăbrele balamucul revizionist de la Budapesta… Că doar prin întreaga Europă au ieșit nebunii „în oraș”, să facă politică și să guverneze, nu?!… Ci pentru a da semnalul de aliere cu formațiunile de extremă dreapta care înfloresc prin toată Europa… Pentru că, vorba aceea, nebun la nebun trage! Iar cum Uniunea Europeană a devenit un balamuc în sine, cu smintiții conducând chiar ei „ospiciul”, nimic nu mai surprinde… Nici măcar zevzecii mimeticii de la noi care s-au dus să-și lase balele de adorație la congresul UDMR –ului de la Timișoara, cu glume de balansoar, că, „după ce au rezolvat problema Ardealului”, acum au venit să o termine și pe cea a Banatului (dixit, Marcel Ciolacu!)… Și pesemne la fel de „întâmplătoare” a fost și ieșirea lui Kelemen Hunor, de la același congres, adică tot în preajma „aroganțelor” președintei Ungariei, care, tot dintr-un dos de nesimțire de sub șaua secuiului, a tunat la adunarea iepelor (și da, pe limba iepelor, nu a cailor, cum se plângea numitul că l-a tot luat în bășcălie patriotul Gheorghe Funar), că ei, reprezentanții Uniunii, „sunt furioși” şi trebuie să clarifice, prin schimbări legislative, anumite articole. Evident, din Constituția noastră, nu a Ungariei, că îi bagă ăia în locul teroristului eliberat! Or, completând cu slugărnicia ordonanței Ciucălău, care dădea din glezne la același congres (S-o crede și ăsta iapă? Sau chiar o fi?!) de cât extremism românesc este în țara pe care o conduce, tocmai el spune el asta, stând la masa puterii, cu revizionismul și băgând în burdihan resturile scuipate de prin farfuriile maghiarimi politice?!, mai trebuie să ne întrebăm ce urmează?
Și e supărat ungurul că „deși localitățile noastre pot folosi în mod oficial propriile steaguri şi steme”, și nu minte, cine știe ce mizerii or fi semnat trădătorii noștri prin birourile puterii (Beciuri să vă devină, jivinelor!), vezi Doamne, are el un deranj de pai în buza-i de cal pentru „că tot felul de persoane nechibzuite ne dau în judecată” și prea mulți judecători „decid după bunul lor plac” (adică după lege)! Și vrea pasul următor de defilare cu generalul de ciozvârtă la subraț, adică schimbarea Constituției în ceea ce privește folosirea simbolurilor comunității și a limbii (lui) de iapă maternă.
„Suntem furioși!”… Ne spune nărăvașul „Hunnior”, îmbătrânit în propriul nechezat, privind pesemne spre cei eliberați la Budapesta de călăreața în colanți… Că poate trec ăia aici și le rezolvă frustrările, nu?! „Cu arma în mână”… Cum ne tot amenință de prea mulți ani… Și ar fi o treabă să-l luăm pe ăsta de căpăstru și să-l ducem în pusta limbii lui… Dar dacă nu îi legăm de șale și căruța cu nebuni de la guvernarea noastră n-am făcut nimic…
Lasă un răspuns