Poate credeți că istoria și adus valurile temporale în salturi către capitală noastră, ocolind astfel împrejurimile Bucureștiului. Nu este așa, pentru că fost numitul Sector Agricol Ilfov și vecinătățile sale au oferit arheologilor un bogat material de studiu de-a lungul timpului, dar care a rămas de multe ori detaliat și prezentat doar în lucrări de specialitate. Pentru a recupera o asemenea zestre strămoșească, Muzeul Municipiului București a invitat doritorii la „Conferința de Joi”, 30 martie, ora 18:30, care a avut loc la Palatul Suțu (Bd. Ion C Brătianu, nr 2), abordând tema „Monumente fantomatice. Așezări preistorice de acum 7000 de ani din preajma Bucureștiului”. Conferița a fost susținută de dr. Vasile Opriș, arheolog specialist și șeful Secției Istorie din cadrul Muzeului Municipiului București. Primele așezări atestate în zona Bucureștiului datează din perioada Neoliticului Mijlociu, de acum mai bine de șapte milenii. Aglomerări umane și locuiri succesive în aceleași perimetre pentru o vreme îndelungată au condus la acumulări antropice însemnate, conservate până în epoca modernă sub forma unor anomalii geografice, atipice peisajului local de câmpie. Au fost denumite „măguri” de către localnici, iar arheologi le-au spus tell-uri, după exemple similare din Anatolia și Orientul Apropiat.
O astfel de movilă poate conserva urmele materiale ale câtorva generaţii, ale uneia sau mai multor epoci, precum şi amprenta omului modern. Cea din urmă, indiferent de scop sau mijloace, este întotdeauna una distructivă. În zona delimitată de râurile Colentina, Sabar și Dâmbovița au fost cinci astfel de tell-uri, cunoscute în literatura arheologică astfel: Chitila-Fermă, Măgurele-Movila Filipescu, Măgura Jilavei, Vidra-Măgura Jidovilor și Glina-La Nuci. Cariere de lut, amenajări funciare și cercetări arheologice le-au afectat în diferite măsuri, în timp ce artefactele descoperite și publicațiile rezultate au ajutat la înțelegerea oamenilor preistorici care au locuit în zona Bucureștiului.
Cu excepția așezării de la Măgura Jilavei, care în prezent nu mai există, restul au fost clasificate ca monumente istorice de valoare națională și universală, și astfel protejate de legile naționale și internaționale. Dar cercetările recente pe teren sugerează că tell-urile din jurul capitalei sunt de fapt „monumente fantomatice”, aproape invizibile în peisaj: deteriorate, aplatizate, lucrate agricol sau acoperite de vegetație și/sau gunoi. Analiza propusă în această prezentare presupune documentarea cercetărilor efectuate de-a lungul timpului corelată cu prezentarea rezultatelor obținute în urma achiziției de date 3D cu ajutorul unui UAV. Pe baza acestora, s-a discutat despre starea de conservare a siturilor, interpretările datelor dobândite, posibile strategii de conservare, cercetare și valorificare. Vasile Opriș – arheolog specialist – este șeful Secției Istorie din cadrul Muzeului Municipiului București, având o vastă experiență în cercetarea siturilor preistorice, doctor în istorie din anul 2017, specializat în studiul neo-eneoliticului și ceramicii preistorice.
Sperăm că astfel, printr-o atenție deosebită acordată acestor situri preistorice, dar și prin implementarea unor strategii de cercetare moderne, vom putea obțin mai multe informații despre istoria strămoșilor noștri. (G.V.G.)
Lasă un răspuns