De azi înainte, toate aceste înfăptuiri ale oamenilor pentru viitorul Neamului Românesc sunt posibile grație actului adoptat la Chișinău, în primă lectură, prin care practic se recunoaște oficial identitatea de neam și țară a fiicelor Patriei Mamă!
Și trebuie să o spunem! Nu noi am creat această șansă, ci frații noștri, prin curajul lor de a adopta legislativ, încă sub colțuri de cizmă roșie, înlocuirea sintagmei de „limbă moldovenească” prin cea a limbii române. Cea atât de dulce, atât de unică, atât de lin curgătoare ca liant de reînnodare a Întregirii. Dar noi putem, ca frați, ca membri ai UE, să ducem acest demers la nivelul juridic necesar recunoșterii internaționale. Pentru că, prin extinderea modificărilor legislative și la nivelul sintagmelor de „limbă oficială” și „limbă de stat”, privind de acum „limba moldovenească” drept fosta limbă de stat a Republicii Moldovei, Parlamentul de la Chișinău a repus în canonul juridic de drept, și firesc, Declarația de Independență, practic prin implementarea deciziei din 2013 a Curții Constituționale a Republicii Moldova. Cea care a decis atunci că textul Declarației de Independență primează în fața Constituției. Or, având întâietate în fața Constituției, aceasta consfințește că „limba de stat este cea română”, punând lucrurile în normalul istoric de acum trei decenii, și posibilitatea ratată acum trei decenii… Iar de acum, prin adoptarea în parlamentul de la Chișinău a înlocuirii sintagmei de limbă, și a eliminării de la sine a referirilor devenite desuete, caduce, privind grafia paralelă a fostei (de acum!) limbi de stat cu caractere latine, putem face următorii pași.
O singură Constituție! Apoi, de drept, o singură cetățenie, ca izvor juridic de recunoaștere a existenței unui singur neam și a unei singure țări. Mai ales că, având limba română oficial adoptată ca limbă de stat, frații noștri nu vor mai avea nevoie nici de parcursul separat de țară pentru aderarea la UE! Și nu vor mai trebui să fie parte din următorul val, dimpreună ori de după aderarea Ucrainei, dacă juriștii constituționaliști vor ști să-și impună punctele de vedere. Pentru că, de drept, Moldova va putea fi considerată parte a valului de aderare al României, din 2007.
De aceea, este momentul în care și noi trebuie să ne revizuim legislația, pentru a scoate toate referirile la frații noștri ca „etnici”, ca parte a Diasporei, tratându-i juridic ca români.
Și nu trebuie să mai așteptăm!Acum trebuie acționat până la capăt! Acum trebuie recunoscută Reîntregirea începută, iată, prin adoptarea juridică a limbii române de către legislativul de la Chișinău. Și cerută recunoșterea internațională de drept a unui singur spațiu unitar românesc! Și istoric, și contemporan!
Lasă un răspuns