În colecțiile Muzeului Municipiului București se află câteva fosile de mamut lânos, uriașii preistoriei. Această specie, înrudită cu elefanții din zilele noastre, a avut staturi cuprinse între doi și 3,4 metri și o greutate de aproximativ patru tone. Ei au dispărut din varii motive, dar cercetătorii susțin că majoritatea mamuților lânoși au fost vânați de oameni până la extincție și astfel au dispărut de pe continentul Eurasia și America de Nord. Paleontologii nu numai că au descoperit fosile complete de mamut lânos, dar au recuperat și carcase întregi înghețate în Alaska și Siberia, Unele dintre aceste descoperiri înghețate au fost remarcabil de bine conservate, în ciuda trecerii a mii de ani. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să recupereze blana, pielea, carnea, conținutul stomacal al mamutului lânos, dar și ADN-ul, astfel existând speranța reînvierii acestei specii.
În Colecția de Arheologie a Muzeului Municipiului București se găsesc mai multe fragmente de dinți de mamut, o epifiză distală de femur și un fildeș lung de 1,10 m. Acest fildeș a fost descoperit într-o nisipărie din Lacul Pantelimon în anul 1966. Obiectul de patrimoniu care a făcut parte din expoziția „Piatra în Epoca Omului” fiind personificat prin bandă desenată este fildeșul fosilizat de mamut din Paleoliticul Superior (perioada 50.000-12.000), descoperit într-o nisipărie din zona Lacului Pantelimon, lângă București. Când ne gândim la trecutul Bucureștiului, obișnuim să ne imaginăm cel mai adesea un oraș în diverse stadii de transformare, cu clădiri mari, îngrămădite spre centru și forfot de oameni pe străzi înguste. Edificii, documente, litografii și, mai târziu, fotografii de epocă, toate acestea îmbrăcate uneori în legende, ne ajută să vizualizăm un întreg difuz, compus din puținele părți rămase și completat de la caz la caz de propriul imaginar. Cum ar fi însă să derulăm rapid filmul istoriei și să călătorim în îndepărtata preistorie, în urmă cu 20.000 de ani? Pentru a ne imagina acest cadru, avem la îndemână doar răzlețe descoperiri arheologice. Străzile se transformă în poteci ipotetice, iar măreția nu mai e evocată de clădiri somptuoase, ci de o turmă de mamuți lânoși, privită de la distanță de vânători înarmați sumar. Sunt suficiente uneltele din silex paleolitice descoperite în siturile preistorice de la Pantelimon, Colentina „Ziduri între Vii”, Herăstrău, Dealul Mihai Vodă, Dealul Radu Vodă, Băneasa Lac și Militari și rămășițele unor mamuți descoperite la Pantelimon (deși nu neapărat în legătură unele cu altele) pentru a creiona un tablou în care oamenii încep timid, pentru prima dată, să își lase amprenta asupra unui spațiu care în timp, sub influența lor tot mai accentuată, va deveni Bucureștiul de astăzi.
În expoziția despre „Piatra în Epoca Omului” ce a avut loc la Casa Filipescu-Cesianu a fost expus și fildeșul fosilizat de mamut, descoperit prin anii ‘50 într-o nisipărie din Lacul Pantelimon. Bucureștean și nu prea, mamutul de Pantelimon a stat prea mult timp la periferie. I-au luat câteva zeci de mii de ani până a apornit spre centru, dar acum a ajuns aici, la bulevard, expus la gura unei peșteri antropice cu picturi rupestre și cu care se completează temporal. (dr. Vasile Opriș)
Cel care a inclus în proiect și realizarea unor benzi desenate a fost Mihai Ionuț Grăjdeanu, autor prolific de bandă desenată și romane grafice, cel care a inițiat multiple proiecte editoriale, precum „Legendele Dacilor”, „Comics Didactic” și BD HISTORIA Benzi Desenate Istorice. Susține ideea creării unor ateliere de benzi desenate în cadrul festivalelor, în școli, muzee și teatre din întreaga țară. Participă la expoziții personale și de grup în țară și peste hotare. Este co-organizatorul Salonului BD – „Povești din București în benzi desenate” la Muzeul Municipiului București. Astfel am aflat despre această importantă fosilă preistorică și am „reînviat” timpuril de altădată ale capitalei noastre și al împrejurimilor ei. (G.V.G.)
Lasă un răspuns