Fântânele. Tezaurul medieval a fost descoperit în vara anului 2021, la Fântânele, comuna Matei, județul Bistrița-Năsăud, în urma unui diagnostic arheologic efectuat după semnalarea arheologului Tatár Árpád, privind descoperirea la suprafață a unor monede în arătura proaspătă. Datorat influenței mediului de zacere, monedele s-au lipit, „sudat”, practic între ele și datorită produșilor de coroziune ai cuprului din aliajul argint-cupru, conform unui comunicat al Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud. Prima etapă de restaurare ce a implicat îndepărtarea depunerilor humice, a sărurilor solubile și separarea monedelor lipite una de alta, prin curățarea cu ultrasunete și alte intervenții specifice restaurării științifice. Tezaurul conține peste 250 monede din argint de valoare ridicată, așa cum sunt talerii leu (Löwentaler) emiși în Provinciile Unite ale Țărilor de Jos, piese de un sfert de taleri sau 18 groși (ort koronny) emiși de Regatul Poloniei și teritoriile dependente în numele lui Ioan Cazimir II (1648-1688) și monede poloneze cu valoare medie precum cele de șase groși (szóstak koronny). Așadar, valoarea tezaurului în epocă se ridica la peste 6500 de denari, o sumă nu tocmai modestă. Tezaurul a fost depus într-un vas cu interiorul smălțuit, cu înălțimea păstrată de aproximativ 12 cm. Alături de monede au fost tezaurizate și două ace de păr sau de voal, din argint aurit, decorate cu granule perlate, cu motive filigranate și cu pietre semiprețioase. O parte dintre monede au fost așezate în vas sub forma unor „fișicuri”, cele mai mari, mai grele și valoroase (talerii) pe fundul vasului, iar piesele de un sfert de taler și cele de șase groși, amestecate între ele. Tezaurul medieval de la Fântânele a fost îngropat în condițiile politico-militare dificile de după anul 1686, anul eliberării Budei și pătrunderii imperialilor în spațiul intracarpatic. Tezaurul urmează a fi expus și publicat corespunzător. Mulțumim pe această cale colegilor de la Laboratorul de Restaurare-Conservare al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, care au redat strălucirea de altă dată a bijuteriilor și monedelor.
Răhău. Micul tezaur de la Răhău ce constă în șase monede romane imperiale de argint, descoperite de un detectorist, sunt expuse la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş, în patrimoniul căruia a intrat micul tezaur monetar după predarea sa autorităţilor locale. După ce au fost curăţate de depunerile acumulate în perioada în care au stat în sol, monedele au putut fi identificate fără dificultate. Trei dintre ele au fost emise de împăratul Septimius Severus (193-211), iar celelalte de Iulia Domna (193-211), Geta (189-211) şi Caracalla (211-217), în perioada cuprinsă între anii 195 şi 211 d.Hr.. „În vara anului 2022, în patrimoniul muzeului din Sebeş a intrat un mic tezaur de denari imperiali romani provenind de pe raza localității Răhău. Autorul descoperirii este Adrian Herlea, un sebeșean pasionat de arheologie şi detecții, care a predat micul tezaur autorităților locale, ajungând astfel la muzeul din localitate. Cele șase monede romane imperiale de argint, care cântăresc împreună 15,55 g, se află într-o stare bună de conservare”, a transmis Primăria Sebeș. Răhăul, astăzi parte componentă a municipiului Sebeş, abundă în descoperiri datând din epoca romană. Fără a intra în detalii, amintim existența acolo a unei villa rustica, la „Budurăul Ciobănelului”, investigată arheologic în anul 1960, o posibilă altă villa rustica, la „Arsuri”, ceramică şi monumente funerare romane la „Crucea Dodicii”, de unde provine lespedea funerară a veteranului Legiunii XI Claudia, Titus Flavius Rufus, monument epigrafic de excepţie, expus astăzi lângă intrarea în biserica satului. Tezaurul ales spre cercetare nu este singura descoperire monetară de la Răhău, de-a lungul timpului, începând din secolul al XIX-lea, în localitate au fost făcute o serie de astfel de descoperiri. Înainte de 1845, în malul unui mic pârâu s-a găsit un tezaur format din câteva sute de denari romani republicani din argint, care au ajuns însă la Viena (Austria). În malul pârâului „Valea Caselor” s-au descoperit în anul 1866, şase monede dacice, ajunse în colecţia Gimnaziului Evanghelic din Sebeş. Alte trei monede romane de argint au fost găsite întâmplător pe raza localităţii, în puncte neprecizate în 1867, 1869 şi 1870. „Tuturor acestor descoperiri izolate sau tezaure, li se alătură cele cinci monede, care, cel mai probabil, nu au fost îngropate intenţionat, lipsa unui recipient în care să fie depuse sugerând faptul că au fost ţinute probabil într-un săculeț pierdut în urmă cu 1800 de ani de unul dintre locuitorii regiunii sau, de ce nu, de un călător care s-a abătut de la drumul principal care mergea de la Caput Stenarum (Boiţa) spre Apulum (Alba Iulia) şi care trecea prin proximitatea Răhăului de astăzi”, au mai precizat reprezentanții Primăriei Sebeș. Dacă nu cunoaștem încă bogăția acestor meleaguri românești, să ne facem totuși o idee despre circulația monetară și comercială de acum 2000 de ani. Privind monedele acestea ce acum stau cuminți în vitrine, ne gândim la circulația monetară ce exista cândva… (G.V.G.)
Lasă un răspuns