Între Cluj și Huedin se întinde o microregiune aproape necunoscută turiștilor români, cu sate unde se găsesc încă porți sculptate, case străvechi, obiceiuri autentice și dansuri tradiționale. Românii îi spun Țara Călatei, iar maghiarii Kalotaszeg. E zona care se întinde, în lung, între Cluj-Napoca și Huedin și, în lat, de la platourile înalte ale Apusenilor clujeni, până pe văile Nadășului și Almașului. În total sunt cam 40 de sate – majoritatea românești, unele mixte și câteva preponderent maghiare – unde se păstrează o arhitectură specifică, tradiții comune, și, în comunitățile maghiare, un port și un dans characteristic.
Zona Huedinului este una în care descoperirile arheologice au evidențiat existența unor așezări încă din neolitic (7000-4500 î.Hr.), pentru ca în perioda fierului Hallstatt (1150-450/400 î.Hr.) populația autohtonă să ridice pe aceste meleaguri una dintre cele mai mari fortificații din zonă. Huedin se situează în nord-vestul ţării, pe DN1 (E60), la 100 km est de Oradea şi 50 km vest de Cluj-Napoca, la intersecţia drumului naţional cu drumul local care uneşte judeţul Sălaj (la nord) cu Ţara Moţilor (la sud). Oraşul este poziţionat în Depresiunea Huedinului, la confluenţa râurilor Crişul Repede şi Domoş, la o altutudine de peste 500 m. Localitatea componentă Bicălatu, este situată în nord-estul Huedinului, la aproximativ 3 km distanţă faţă de acesta.
Așezările preistorice aparținând de această zonă au fost descoperite în punctul numit „Dealu’ Securei” (unde s-a aflat o așezare neolitică de cultură neprecizată), pe strada Zorilor din Huedin (s-a descoperit o așezare din epoca bronzului tot de cultură neprecizată) și în punctul numit „Prolic” (s-a descoperit o fortificație cu val de pământ din perioada Hallstatt). Printre descoperirile întâmplătoare, dar de mare valoare, putem menționa faptul că în grădina unei case din Huedin s-a descoperit o monedă romană de argint. Altarul funerar roman aflat în curtea Liceului Teoretic „O. Goga” din localitate, provine din apropierea castrului de la Bologa-Resculum, probabil din necropola vicus -ului. Dintre construcțiile orașului clădirea bisericii reformate din centru este datată a fi din secolul XIII. Biserica, reconstruită în secolul XVI, a fost renovată în sec. XVIII. În 1483, prin grija familiei Bánffy, s-a ridicat partea de est, cu elemente specifice stilului arhitectonic gotic, servind ca şi capelă familiei amintite. Tavanul afectat de cutremur în secolul al XVIII-lea, a fost înlocuit cu unul casetat, realizat de meşterul sas Laurenţiu Umling din Cluj, și reprezintă un calendar astrologic.
În anul 2019, în timpul procesului de reabilitare a bisericii reformate din Huedin specialiștii MNIT și ai Muzeului de Etnografie Cluj au desfăcut și prelevat conținutul unei cripte intacte de secol XVII din interiorul bisericii menționate. În acesta, au fost descoperite patru sicrie (două de copil și două de adult). Sicriul de copil (probabil în vârstă de 3-4 ani) este bogat ornamentat cu ținte de argint, care, printre altele, au format și un scurt text din care s-a putut citi numele Banfi K. Defunctul a fost îmbrăcat în haine care s-au păstrat în condiții excepționale, având pe cap o bonetă cu bentiță împletită din fir de argint, culcată pe un pat de flori (printre altele rozmarin). „Cercetările continuă în laboratorul MNIT, procesul fiind unul de lungă durată, mai ales datorită metodelor complexe de prelevare a rămășițelor umane”, au transmis reprezentanții Muzeului de Istorie din Cluj. Așteptăm rezultatele spre a ști mai multe despre istoria Huedinului. Pentru cei care doresc o călătorie deosebită, un periplu turistic în zona Huedinului ne poate face să descoperim o zonă etnografică cu specificitățile sale unice (Țara Călatei), dar care ne poartă și în trecut, prin tradiții și obiceiuri. Rolul acestor noi descoperiri nu poate fi decât benefic pentru orice călător dornic de noi descoperiri și trăiri. (G.V.G.)
Lasă un răspuns