Cula Duca – parte din „Complexul Muzeal Măldărești”, loc de filmare cu rezonanțe naționale

Cula Duca (Măldărescu) a fost ridicată în perioada 1812-1827 și se află, împreună cu Cula Greceanu și Casa Memorială I.G.Duca, în „Complexul Muzeal Măldărești”, din localitatea Măldărești, județul Vâlcea. În anul 1827 au fost executate stucaturile tavanelor și cele din jurul ferestrelor, cu motive variate, cuprinzând diferite personaje și animale. Construită de către Gheorghiță Măldărescu, a fost cumpărată în anul 1907 și amenajată în stil tradițional românesc de către omul politic I.G.Duca (de unde și numele culei). În anul 1962 Nadia Duca, văduva lui I.G.Duca, a donat-o statului român. Cula adăpostește o frumoasa colecție de ceramică de Horezu.  Adeseori, aici la Măldărești, venea regina Maria împreună cu viitorul rege Mihai – prieteni apropiați ai familiei Duca. Camera de la etajul I al Culei Duca, din partea de nord-vest, este denumită „Camera Reginei”, fiind rezervată acesteia. Cula a fost declarată monument istoric și înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea, sub denumirea „Ansamblul Culei Duca” cu cod LMI VL-II-a-A-09811, constând din „Cula Duca”, cod LMI VL-II-m-A-09811.01 și din „Anexe” , cod LMI VL-II-m-A-09811.02. În perioada anilor 1966-1967 au fost executate lucrări de conservare și restaurare. După restaurare, culele Greceanu și Duca de la Măldărești au fost folosite și ca decoruri pentru turnarea filmelor Neînfricații (serial TV realizat în 1969, dar nedifuzat – poate ar fi timpul să se scoată de la „naftalină” acest film din arhiva națională / n.a.), Drumul oaselor (1980), Iancu Jianu haiducul (1981) și Trandafirul galben (1982).

Măldărești este o comună mică și cochetă la aproximativ 3 kilometri sud de Horezu, ce ascunde unele dintre cel mai bine păstrate cule din Oltenia, frumoasele Cule Duca și Greceanu. Cula Duca se află în acelasi complex cu Casa Memorială I.G Duca, ridicată de marele om politic în anul 1912. Legenda întemeierii localității spune că Tudor Maldăr, capitan în armata lui Mihai Viteazul, cade în mâna hanului tătarilor, fiind luat ostatec. Fiica hanului se îndrăgostește de Tudor Maldăr. El reușește să scape din mâna tătarilor și, împreună cu fiica hanului, se stabilesc la Măldărești, unde, în secolul al XVII-lea, își clădesc căminul. Nu știm cât este de adevărată această legendă, însă vă recomandăm să vă abateți din drum pentru 2-3 ore și să vizitați Măldăreștiul și obiectivele turistice pe care le veți regăsi aici. Construcția are formă dreptunghiulară și este alcătuită din parter și două etaje. Parterul prezintă caracteristicile culei, fiind prevăzut cu o ușă de acces din lemn de gorun masiv, comună beciului și părții locuite a culei și cinci ferestruici înguste asemănătoare unor metereze. Aici se văd stâlpii enormi din lemn, care susțin grinzile masive. Remarcată pentru decorul deosebit de autentic, aceasta încăpere a fost folosită foarte des în producțiile cinematografice. Etajul I cuprinde o încăpere mare, iatac și o sală, iar la etajul al II-lea se află două odăi, o încăpere mai mică și un vast cerdac, al cărui tavan este împărțit în trei registre, având fiecare la mijloc câte un motiv decorativ. Se poate observa varietatea și frumusețea sobelor cu gura de încărcare într-o cameră și soba în alta, cu modele diferite de la o încăpere la alta și care sunt mărturii vii ale artei unui meșteșug de mult apus. Acestea sunt sobele tradiționale oltenești, cu olane.

Poate într-o colaborare cu arhiva națională de filme să se proiecteze aici peliculele în care apar aceste case fortificate, spre publicitatea locului, dar și de punere în valoare a istoriei noastre naționale. De asemenea se pot colecționa și prezenta costume, afișe, obiecte de recuzită din acele filme și personaje (gen manechine de ceară, costume din cele de la Studiourile Cinematografice din Buftea, armuri, arme, etc.), spre a completa inventarul muzeistic existent aici și a atrage mai mult turiștii, cu festivaluri și seri cu specific haiducesc (cu dresură de cai, cu dansul Ielelor, cu vin de buturugă băut din ulcioare de Horezu, cu friptură haiducească făcută la proțap, etc.). Poate și accesarea fondurilor europene în acest scop este o idée bună. (G.V.G.) 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*