Muzeul Județean de Istorie și Arheologie a continuat în această vară 2022, în colaborare cu Clubul de Speologie Montana din Baia Mare, săpăturile arheologice începute în anul 2021 într-una din peșterile descoperite în localitatea Sălnița, comuna Vima Mică, județul Maramureș (Peștera Șura Dracului). Localitatea Sălnița este situată în Țara Chioarului, în vecinătatea Defileului Lăpușului. Primele materiale arheologice la Sălnița „Custura Cetățelei” au fost identificate în anul 2018 cu ocazia unei cercetări de teren efectuate de Marius Ardeleanu (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie). Artefactele identificate la suprafață, pe pantele nord-estică, estică și sud-vestică a Custurii constau în fragmente ceramice din epoca târzie a bronzului (Cultura Suciu de Sus; a doua jumătate a mileniului II î.Hr.), respectiv din perioada medievală (sec. XIII-XIV d.Hr.), dar și diverse oase de animale.
Zidul de incintă ridicat în evul mediu a fost documentat pe întreaga porțiune păstrată, constatându-se că în mai multe locuri pietrele fasonate erau legate între ele cu mortar. Muzeul băimărean a întreprins, în perioada 2019-2020, mai multe cercetări arheologice intruzive (săpături arheologice) pe dealul „Custura Cetățelei”. Prezența pe acest deal a vestigiilor aparținând Eneoliticului (Culturii Coțofeni / 3.500-2.500 î.Hr.) a determinat colectivul șantierului arheologic să-și îndrepte atenția către peșterile din vecinătatea acesteia, cunoscut fiind faptul că aceste comunități obișnuiau să folosească peșterile pentru locuire sau adăpost. Una dintre aceste peșteri (Peștera Șura Dracului), cu o lungime de 16 m și un portal larg de 5 m și înalt de 6 m, este situată sub șaua de legătură ce duce la „Custura Cetățelei”, pe partea nordică a ei, respectiv pe malul stâng a râului Lăpuș. Și întradevăr, munca arheologilor a fost răsplătită, aici fiind descoperite urme de locuire umană din preistorie.
Cercetările au continuat și în 2021 – 2022, confirmând ceea ce se știa din anii anteriori, „(…) Fiind identificate numeroase fragmente ceramice aparținând celor două culturi arheologice, câteva artefacte din piatră și os precum și numeroase oase de animale”, menționează muzeograful Dan Pop. De această dată s-a avut în vedere și peștera „Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică” din localitatea Sălnița (comuna Vima Mică), care s-a dovedit a fi cea de a doua peșteră din Maramureș locuită în perioada preistorică. În perioada 23 – 30 septembrie 2022, Muzeul Judeșean de Istorie și Arheologie Maramureș a început săpăturile în peștera de mai sus., în colaborare cu Clubul de speologie „Montana” din Baia Mare și Facultatea de Biologie și Georlogie a Universității „Babeș – Bolyai” din Cluj – Napoca. Cercetările au confirmat faptul că, chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp, peștera „Gaura din Cetățeaua de la Vima Mică”, a fost locuită și în preistorie, aici s-au descoperit fragmente ceramice care pot să confirme acest lucru. Au mai fost descoperite și fragmente ceramice medievale, oase de animale, câteva monede și fragmente ceramice moderne.
Sperăm ca pe viitor să aflăm mai multe despre comunitatea de hominizi de pe aceste meleaguri românești, ce a locuit aici acum mai bine de 5000 de ani. Aceasta pentru culegerea și documentarea de informaţii privind condiţiile şi modul de locuire în zona râului Lăpuş în diversele epoci istorice. (G.V.G.)
Lasă un răspuns