Mă tot admonestau unii prieteni că am eu ceva contra Ucrainei, că aș fi omul lui Putin. (Sigur au existat și prieteni care susțineau că aș fi omul ucrainenilor, ba mai rău, cârtița americanilor pentru că susțin extinderea NATO spre răsărit. Da, voi susține mereu că orice națiune, cât de mică ar fi (inclusiv Cecenia!…) are dreptul la apărare și că nicio națiune nu mai trebuie folosită ca scut sau tampon de marile puteri, la fel ca în Evul Mediu. Joacă NATO un asemenea rol civilizator? Foarte bine, să se extindă până la Pacific… De peste 30 de ani scriu că doi tâlhari se răfuiesc pe pământurile altora și nu ascund că mi-am dorit un război măcar de două luni între Rusia și Ucraina. Da, e groaznic, dar am vrut să crape capra Kievului și a Kremlinului fiindcă mor după toți imperialii, de oriunde ar fi.).
Nu se putea să nu-și dea în petic din nou prietenii noștri de la Kiev! Nici nu a început bine războiul (Putin a folosit astăzi, 22 decembrie 2022, pentru prima dată cuvântul „vaina”-război, în loc de „vaennaia spețîalinaia aperațîia” – „operațiunea militară specială”), că haholii au și votat pe 13 decembrie 2022 în Rada Supremă o lege a minorităților, lege care arată că Volo și Klaus s-au înțeles ca-n tren. Și ca în tren rămâne, am avertizat de multă vreme că așa va fi pentru că eu cunosc mentalitatea ucraineană. Ei se comportă față de vecinii lor mai rău decât au făcut rușii cu ei. La fel s-au comportat și sîrbii față de toate națiunile din Iugoslavia și au reușit să-și răstoarne în cap întreaga construcție a lui Iosip Broz Tito. Slobodan Miloșevici voia ca sîrba să devină limbă obligatorie pentru toate națiunile iugoslave, inclusiv pentru albanezii din Kosovo, lucru pe care nici comuniștii nu au îndrăznit să-l facă. Iar rezultatul trufiei s-a văzut… Asta vrea să facă și actorașul Volodimir Zelenskii. El crede că destinul națiunilor din Ucraina se poate juca pe scândură, mai ales că au existat orbeți prin America și prin Europa, care i-au dat nas, chipurile pentru a dizlocui influența rusă de pe Nipru și de pe Don. Dacă până și Bogdan Aurescu a reacționat după adoptarea acestei legi, înseamnă că lucrurile chiar stau prost pentru conaționalii noștri din nordul Maramureșului (Slatina, Ujgorod), din nordul Bucovinei, din Herța, din nordul și din sudul Basarabiei. Legea elimină practic limba română definitiv. De fapt, Dmytro Kuleba (FOTO), șeful diplomației ucrainene, îi spunea public lui Bogdan Aurescu chiar la București: „Mai întâi să se termine războiul și apoi vom rezolva problemele minorităților în mod proporțional”.
Uitați-vă atent la privirea acestui individ, la buzele lui țuguiate. Spune multe privirea lui. Pe cine ajută România necondiționat?… MAE amintește că în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente.
„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, se arată într-un comunicat al MAE.
„România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că a solicitat în mod repetat părții ucrainene consultarea temeinică a comunității române din Ucraina în procesul elaborării și adoptării legii”, se arată în comunicat.
Pe cine ajută România necondiționat?…
Lista nemulțumirilor transmisă de Bogdan Aurescu lui Dmytro Kuleba: – în timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute; – subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale; – nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească; – persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești; – dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare; – în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; – nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat; – subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
MAE susține că va continua dialogul cu partea ucraineană și reamintește faptul că încă din anul 2021 propunerea României de încheiere a unui Acord cuprinzător privind protecția drepturilor persoanelor aparținând comunităților română din Ucraina și ucraineană din România cu accent pe drepturile lingvistice a fost agreată de principiu la nivel bilateral, dar din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei dialogul în materie a fost îngreuiat și încetinit considerabil.
Pe cine ajută România necondiționat?…
Pe 4 aprilie 2022, Volodimir Zelenskii a promis, în discursul din Parlamentul de la București, deschiderea unui dialog cu România în privința protecției minorității românești din Ucraina. El le-a mulțumit românilor pentru ajutorul pe care l-au dat ucrainenilor. „Susținerea și respectul reciproc al popoarelor noastre este o bază pentru o apropiere mai mare. Când situația va permite vreau să încep un dialog cu România pentru a permite întreaga protecție a minorității românești din Ucraina, să asigurăm toată susținerea. Viitorul nostru este împreună”, a spus Zelenskii.
„Comunitatea românească din Ucraina aștepta cu nerăbdare adoptarea acestei legi, recomandată și de Comisia de la Veneția, scrie Marin Gherman din Cernăuți. Speranța a fost că legea va elimina nedreptățile create de legea educației din 2017, care a redus substanțial dreptul dobândit anterior la studii în limba maternă. Din păcate, mult lăudata lege a minorităților naționale, adoptată la mijlocul lunii decembrie, nu rezolvă problemele din cadrul învățământului în limba română, conform discuțiilor pe care le-am avut cu mai multe cadre didactice și alți intelectuali de etnie română din Ucraina. Ba dimpotrivă, legea încearcă să conserve statutul tot mai precar al limbilor minorităților naționale din sistemul de învățământ și din societate.
Ce a promis și ce a făcut Kievul? Este pentru prima dată când Ucraina se angajează la nivel legislativ să nu asimileze minoritățile naționale și să nu încurajeze discriminarea etnică, lucru de altfel lăudabil. Kievul, de asemenea, își asumă – cel puțin declarativ – grija față de valorile și tradițiile minorităților sau ale comunităților naționale. Dar când căutăm în lege modul concret în care este rezolvată problema accesului la învățământ în limba maternă, rămânem dezamăgiți. Comunitatea românească din Ucraina, alături de alte minorități, spera că această lege va introduce amendamente în legea educației, prin revenirea la posibilitatea studierii tuturor disciplinelor de învățământ în limba maternă, în afară de limba și literatura ucraineană. Era așteptată o soluție în contextul apropierii de UE. Am participat în ultimii ani la diverse întâlniri și consultări cu minoritățile naționale, organizate de reprezentanțele OSCE, de autorități și alte organizații. De fiecare dată, comunitatea românească a propus ca prin această lege să aibă loc revenirea la drepturile anulate de legea educației din 2017. Standardul era ușor de localizat în timp. Din păcate, noua lege a minorităților nu rezolvă această problemă, ci stipulează, la articolul 11, că învățământul este reglementat de legea educației din 2017. Altfel spus, drepturi mai multe nu vor fi oferite minorităților. Mă întreb, așadar, de ce a mai fost scrisă și adoptată această lege? Ca să se constate că legislația care ne deranja este una corectă și corespunde cu normele europene? Era suficient și un comunicat de presă al autorităților în acest sens sau o declarație a premierului, și nu o lege adoptată cu mult fast, dar fără schimbări reale în sistemul de educație. Un drept anulat În trecut, minoritățile naționale din Ucraina aveau dreptul să învețe toate disciplinele în limba maternă, în afară de limba de stat, ucraineana. Școlile erau un leagăn al culturilor diverse, educând concomitent cetățeni loiali ai statului ucrainean. Prin legea educației din 2017 acest drept a fost anulat. Kievul a introdus un sistem de „cote lingvistice în educație”, care nu-i permite, de exemplu, unui contribuabil etnic român, care finanțează sistemul de educație, să-și învețe copiii integral în limba maternă în școlile publice. Despre universități, nici nu se pune problema”.
Iată cât de mult cântărește cuvântul dat de actorașul Zelenskii. Pe cine ajută România necondiționat?…
Lasă un răspuns