Un tezaur unicat, de o imensă valoare culturală și istorică, vechi de peste 3000 de ani şi extrem de valoros, a fost descoperit în judeţul Neamţ, la Icuşeşti. Este vorba despre un depozit de bronzuri descoperit într-o pădure din locul numit Corhana, format din circa 130 de artefacte – bijuterii (inele și brățări), aplice de haine și harnașament, nasturi, colane şi fibule, posibile umbo-uri de scut – datate a fi din Epoca Bronzului şi Epoca timpurie a Fierului (sec. XI – IX î.Hr.), având alăturat un pumnal de tip Akinakis, datat secolele VII – V î.Hr.. Cele două fibule mari din componența depozitului de bronzuri antice de la Icușești (jud. Neamț) au o simbolistică cu totul specială. Într-una dintre părți se află „rezervorul” timpului cosmic „înmelcit” (făcut colac). Din acesta se desprind „ițele” epocilor care au fost sau care vor veni. Fiecare epocă are un început mai lax (lejer) – de aceea despre primii oameni din Biblie se spune că au trăit 700 – 800 de ani – și apoi timpul „se grăbește” spre finalul unei epoci (parcă nu mai este timp). Timpul final „curge” în paralel cu timpul unui nou început (dublat), legat unul de celălalt prin Nodul lui Isis (Nodul lui Hercule, Gordian, etc.). Atunci senzația care îi va surprinde pe oameni va fi aceea de beție, dar fără a bea alcool. Va fi timpul lui Dyonisos sau Bachus, care vine cu alaiul său de sileni. Va fi timpul metamorfozei universale. Cine trece acest prag al timpului va avea parte de o naștere din nou.
„Comoara“ de la Icușești este o „descoperire de senzaţie”, după cum este catalogată de către specialişti și a fost găsită cu un detector de metale de către un pasionat de arheologie din Bacău, membru al Clubului „Metal Detect Roman”, din judeţul Neamţ. Artefactele au fost predate, aşa cum prevede legislaţia, Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Neamţ. Rocsana Josanu, şefa instituţiei, a declarat că, din primele date, „se pare că nu este un sit arheologic în locul unde au fost descoperite, întrucât au mai fost făcute căutări şi nu s-a mai găsit nimic”. „Probabil a fost un loc de ofrandă adusă zeilor, după cum ne-a spus colaboratorul nostru, prof. univ.dr. Neculai Bolohan, de la Universitatea «Cuza» Iaşi“, a mai menționat Josanu. Ovidiu Constantin, preşedintele Club Detect Metal, a dat detalii despre tezaurul unicat vechi de trei milenii adus se pare ca ofrandă zeilor: „A fost descoperit pe 21 octombrie de către colegul Nicu Mura, într-o pădure din Icuşeşti. Este compus din bijuterii din bronz, în jur de 130 de piese în diferite stări, unele întregi, unele în stare de degradare, fragmentare“.
Există ipoteza că oamenii de atunci cereau voie Mamei Pământ (Artemis Nămăloasa) pentru extragerea metalelor din bortele minelor (băilor), iar după un timp de folosire a acestora, le reîntorceau la „sursă” (le îngropau, scufundau în ape, le dădeau foc, etc.), cu mulțumirile de rigoare. Astfel – considerau ei – se păstra un echilibru cu natura, cu Mama Mare sau cu Planeta. Numărul unor astfel de artefacte găsite în spaţiul de la est de Carpaţi (jud. Neamț și jud. Bacău), care aparţin perioadei timpurii a epocii bronzului, este foarte redus. Acestei perioade îi aparţin diferite tipuri de topoare din cupru sau cu un conţinut scăzut de arsen sau staniu, realizate prin turnare în tipare bivalve. Anumiți cercetători susţin că este foarte posibil ca aceste artefacte să nu reprezinte produse locale, ci importuri din mediile culturale apropiate. Pe parcursul perioadei mijlocii a epocii bronzului începe să crească numărul pieselor de metal şi să se diversifice tipurile de obiecte, însă punctul culminant al metalurgiei bronzului este atins în perioada târzie a acestei epoci şi la începutul epocii fierului. „După o perioadă îndelungată de zacere în sol sau în mediul acvatic, piesele descoperite astăzi sunt acoperite cu un oxid de cupru, numit patină nobilă, un indicator al autenticităţii artefactelor, în diferite nuanţe de verde. Înlăturarea intenţionată a patinei se realizează doar în cazuri excepţionale, atunci când nu există altă soluţie pentru conservarea artefactelor“, precizează muzeograful Alexandru Gafincu şi cercetătorul Vasile Diaconu de la Complexul Muzeal Naţional Neamţ.
De pe teritoriul judeţului Neamţ provin numeroase obiecte metalice atribuite epocii bronzului şi care au fost descoperite prin cercetări arheologice sau în mod întâmplător. Prima descoperire mai consistentă datează din anul 1945 când, pe teritoriul comunei Doljeşti, a fost identificat un depozit compus din opt obiecte, dintre care un topor şi şapte seceri. Ulterior, pe măsură ce s-au organizat cercetări sistematice în diverse situri preistorice, numărul descoperirilor de bronzuri a crescut. Cu toate acestea, în aşezări şi necropole piesele de bronz nu sunt extrem de numeroase, fiind, în general, piese de mici dimensiuni. O importanţă aparte au avut-o descoperirile întâmplătoare ale unor acumulări de bronzuri, cum au fost cele de la Borleşti, Ruginoasa sau Bozieni, atribuite bronzului mijlociu şi târziu. La Borleşti, cea mai importantă descoperire, în anul 1958, este depozitul de topoare de bronz de la Runcul din Deal în timpul unor lucrări agricole, pe un versant. Topoarele, şase la număr, astăzi unul pierdut, se găseau într-un vas tip amforă. În toamna anului 1962, pe un teren agricol din comuna Ruginoasa a fost descoperit un depozit de bronzuri, cu o greutate de 4,387 kilograme. Acumularea metalică era una mixtă, fiind compusă din unelte şi resturi de materie primă, dintre care unele nu au mai putut fi recuperate după descoperire. Potrivit cercetărilor făcute imediat după găsirea lor, piesele fuseseră depuse într-o groapă, la adâncimea de circa 50 de centimetri. „Faptul că în zona în care au apărut obiectele din bronz se găseau şi numeroase fragmente ceramice, demonstrează că acest depozit s-a aflat în interiorul unei aşezări. Depozitul recuperat cuprinde 14 seceri cu cârlig, două celturi (topoare din bronz), o dăltiţă şi o bucată de metal brut. Unele seceri erau în stare fragmentară. Din punct de vedere cronologic, piesele au fost atribuitre bronzului târziu, deşi nu se poate exclude faptul că depunerea să se fi încheiat într-un moment care să corespundă cu începutul epocii fierului. Unele date ulterioare momentului descoperirii au nuanţat situaţia acestei acumulări metalice. Un vârf de lance găsit ulterior în acelaşi perimetru a schimbat posibila structură a depozitului. De asemenea, în aceeaşi zonă au mai fost găsite o serie de piese, între care un topor cu aripioare, specific bronzului târziu din zona central-europeană“, spun arheologii.
În acest moment, tezaurul nou descoperit la Icușești se află la Direcţia pentru Cultură, după ce Complexul Muzeal Naţional Neamţ nu l-a preluat pentru evaluare și conservare întrucât Consiliul Județean Neamț nu a alocat fondurile necesare expertizării unor asemenea descoperiri, deși este obligat prin lege. În același timp, tot din lipsa fondurilor, Complexul Muzeal nu ar putea plăti recompensa de 30 % din valoarea bunurilor descoperite. În asemenea condiţii, tezaurul ar putea ajunge la Muzeul „Ştefan cel Mare“, din Vaslui, care s-a arătat interesat de el.
Este posibil ca tezaurul de la Icușești (jud. Neamț) – după ce va fi curățat, restaurat și conservat – să poată fi găsit de către iubitorii de istorie veche în colecțiile Muzeului „Ştefan cel Mare“ din Vaslui. Oricum, important pentru istoria noastră este ca această descoperire să fie mediatizată, spre a se afla cât mai mult despre rolul acestor depozite de ofrande, de simbolistica lor și valoarea lor în epocă.
Cele două fibule mari din componența depozitului de bronzuri antice de la Icușești (jud. Neamț). Simbolistica acestora este una specială. Într-una dintre părți se află „rezervorul” timpului cosmic „înmelcit” (făcut colac). Din acesta se desprind „ițele” epocilor care au fost sau care vor veni. Fiecare epocă are un început mai lax (lejer) – de aceea despre primii oameni din Biblie se spune că au trăit 700 – 800 de ani – și apoi timpul „se grăbește” spre finalul unei epoci (parcă nu mai este timp). Timpul final „curge” în paralel cu timpul unui nou început (dublat), legat prin Nodul lui Isis (Nodul lui Hercule, Gordian, etc.). Atunci senzația va fi de beție fără a bea. Este timpul lui Dyonisos sau Bachus, care vine cu alaiul său de sileni. Este timpul metamorfozei universale. Cine trece acest prag al timpului va avea parte de o naștere din nou.
