Dumitru – Tache – Brumărescu a fost un prolific inventator, inovator, pilot și pionier al aviației mondiale. Născut în 1872 la Vălenii de Munte, județul Prahova, Dumitru Brumărescu, cunoscut apropiaților drept Tache Brumărescu, a lăsat în urma sa 128 de brevete de invenţii, multe dintre ele excepţionale prin modul de realizare. A fost recunoscut la vremea aceea nu numai ca un inventator prolific, dar și ca un bun pilot, apreciat la nivel mondial. Pasiunea pentru tehnică a avut-o din copilărie, iar în tinerețe a început să cioplească în lemn și să-și vândă produsele. Drept urmare a acestei pasiuni pentru lemn, a înfiinţat şi a condus în 1903, „prima şcoală din România pentru fabricarea de jucării mecanice din lemn”, iar în 1908 Brumărescu a inventat, construit şi utilizat un dispozitiv mecanic de pirogravură pe suprafeţe curbe.
În tot timpul activităţii, a fost susţinut, apreciat şi încurajat de C.I. Istrati şi chiar de Spiru Haret. În perioada anilor 1904 și 1906 participă la expozițiile generale ale României, unde obține medaliile de argint și de aur pentru un aeroplan original, cu decolare verticală, primul avion de acest gen pe care dealtfel l-a și brevetat sub nr. 02218, în noiembrie 1909, la București. Aeroplanul său utiliza trei elice (este primul avion de acest gen din lume), dintre care una era propulsivă, iar celelalte două tractive. Macheta avionului său a fost expusă la „Salonul aeronautic de la Paris” din 1910, alături de avionul cu reacție al lui Henri Coandă. Acest aparat avea profundorul în față, elicea în centrul aparatului, iar elicele accesorii erau destinate ridicării aparatului. După expoziția de la Paris din 1910, Brumărescu hotărăște să rămână în capitala Franței pentru a-și îmbunătăți cunoștințele, timp în care a obținut și brevetul de pilot la Juvissy. Cu banii strânși în țară, reușește să-și cumpere un motor de aviaţie Gnome 50 CP pentru a-și construi și experimenta avionul dorit. În 1911 revine în România și face tot posibilul să-și încerce și să-și perfecționeze avionul. Merge pe câmpul de la Cotroceni unde reușește să ridice avionul în aer și parcurge o distanță de câțiva kilometri.
Lipsa de experiență în pilotaj face ca Brumărescu să piardă controlul avionului care cade și se avariază în urma contactului cu solul. Accidentul nu a fost unul ușor, dar din fericire inventatorul a scăpat cu viață. Brumărescu nu a mai reușit să repare avionul din lipsă de fonduri, iar acesta a fost depozitat în hangarul de baloane al secţiei de aerostaţie Bucureşti-Cotroceni. În 1912, Tache Brumărescu participă la concursul organizat de Guvernul francez „pentru inventarea unui mijloc adecvat şi eficient de salvare a echipajelor submarinelor în caz de accident.” Pentru a putea participa la concurs și pentru a putea construi noua sa invenție, Brumărescu vinde motorul Gnome şi reușește astfel să proiecteze un aparat inedit, pe care l-a denumit „Salvator pentru submarine Brumărescu”.
Invenția a fost brevetată în Franța în septembrie 1911. Era vorba de o „cabină metalică cu pereți înalți, complet acoperită, fixată pe puntea superioară a submarinului, care permitea salvarea echipajului în cazul în care un submarin eșua.” Invenția nu a fost premiată, dar a fost apreciată şi comentată pozitiv de revista „La nature” în numărul din 1913. După primul război mondial, Ministerul lucrărilor publice din Franţa a scos la concurs „realizarea unui dispozitiv de tip cuplaj automat pentru vagoanele de cale ferată, care să fie capabil să elimine accidentele care se petreceau în timpul formării garniturilor de tren.” Brumărescu a participat și el cu o propunere care s-a aflat printre cele 7 selectate de comisie din cele 450 propuse, dar nu a avut nici o şansă deoarece lada cu dispozitivul-machetă propus a fost uitată în vama portului Marsilia, autorul neavând bani pentru a-şi însoţi şi susţine propunerea în Franţa.
Inventatorul continuă să-și pună în aplicație ideile și concepe, proiectează şi construiește o maşină „curăţitoare mecanică pentru bălţi şi capabilă să taie automat stuf.” Prototipul a fost testat pe Lacul Greaca. După aproape o jumătate de secol, ideea şi soluţiile date de Brumărescu au fost preluate şi perfecţionate de cercetătorii de la staţiunea Maliuc, din judeţul Tulcea. Este recunoscut și pentru aportul său adus în cercetarea și realizarea saniei-automobil, diferită de cea concepută de Henri Coandă şi inventată anterior saniei-rachetă construită de Max Valier în 1929. A mai conceput un dispozitiv mecanic pentru topit zăpada de pe străzi, o cutie-agregat de alarmă, o sonerie fără curent electric și chiar o mapă de birou care se deschide automat la fila dorită. Dumitru – Tache – Brumărescu s-a stins din viață în anul 1937 la București, lăsând în urma sa peste 150 de invenții.
Lasă un răspuns