Este știut că Saturn are rolul de autoritate, de profesor, care te poate exmatricula, în timp ce Uranus este acel elev rebel, răzvrătit împotriva sistemului. Al unui întreg sistem. Iar Pluto vine și spune, la rândul lui: „Jos sistemul!”… Saturn spune însă exact invers: „Sus sistemul!”… Or, de aici apar toate acele conflicte, tensiuni, lupte „saturniene”, de forma lui ori-ori, și chiar trezirea trecutului în partea lui dureroasă. De altfel, când Saturn va ajunge în zodia Pești (08.03.2023-februarie 2026), desigur, cu o reîntoarcere chiar în această perioadă în Vărsător, vom consemna acel moment în care toate blocajele, dar și acțiunile de apărare ale sistemului, se vor întoarce unele împotriva celorlalte. Va fi un haos în care barierele vor fi spulberate, iar umanitatea ori se va ridica și va evolua, ori va coborî spre o involuție implacabilă. Va fi momentul din care traiul celor nativi unor locuri, viața acelora pe care de drept îi numim „ai locului”, va fi din ce în ce mai grea, mai ales financiar pentru cei mai mulți, în vreme ce toți acei „noi veniți”, refugiații, emigranții, dar și minoritățile, vor primi drepturi din ce în ce mai multe.
Ura dintre popoare va crește. Conflictele se vor isca din revolta populațiilor împotriva noilor veniți, dar și între noii veniți. Căci va fi un haos al politicii de mutare/schimbare/înlocuire, adică implemnatrea a orice ar putea duce la alungarea celor de drept ai locurilor, asistând la gonirea în masă a unor popoare, fie ele cândva și națiuni puternice, de nezdruncinat, de nemutat. Un proces ce va ajunge la cote alarmante, războiul devenind în sine doar un detaliu în tabloul a ceea ce urmează, mai ales ținând cont de câte vieți vor fi distruse prin acțiuni și reacțiuni atipice, anormale, generate de și prin arme neconvenționale… Cum ar fi folosirea masivă a aparaturii psihotronice pentru îngrozirea și gonirea unor populații…
Jocurile vor fi murdare… Din ce în ce mai murdare. Fără etică, fără pic de moralitate, fără minime reguli, fără frică ori măcar teamă de Dumnezeu, fără nici o înțelegere din punct de vederea a gândirii, pentru că haosul va fi acela al distrugerii a tot… Al lucrurilor și chiar al ființelor de care nu ne mai pasă… Până la urmă, această politică a lipsei de conștiință, dar și de conștientizare, care este implementată deja la nivel de populații, cândva națiuni – să nu uităm!, a dat roade în vremea pandemiei. Când autoritățile s-au manifestat abuziv, încălcând însăși constituțiile țărilor lor…
Omul azi este dezumanizat, lipsit de conștiință și de conștientizarea a ceea ce face bine ori măcar a ceea ce face rău. Individul a fost practic reeducat prin manipulare pentru a fi strict un produs bun de vândut. Un soi de ambalaj al propriei lipse de conștiințe. O marfă ce poate fi dusă de colo-colo, căci, oamenii au devenit doar un bun colectiv al statului. Stat ce decide ce face cu ei… Dacă trebuie ținuți în case, vor fi ținuți în case… Dacă trebuie amendați abuziv, vor fi amendați abuziv… Iar drepturile vor rămâne doar pe hârtie. Și curând nici pe aceasta. Vom număra tot mai multe lipsuri pentru majoritatea populațiilor locale, native, ale acelora de drept „ai locurilor”, în vreme ce refugiații și emigranții, noii-veniți, noile „lumi”, o vor duce de parcă ei au statutul cuvenit cetățenilor care aduc plus valoare unei țări. Dar, în realitate, ei sunt cei ce nu numai că nu vor aduce nimic bun țărilor gazdă (gazdă la început, apoi îngăzduite de aceștia), ci, dimpotrivă, vor revărsa cu sine în locurile în care vor fi ajuns, acel ceva cel putem numi, fără teamă, nonvaloare, însumând în sine și conflictele intercetățeni și interpopulații, și războiul, și ura, și agresivitatea, și disperarea și toate acele vibrații joase, tot mai joase…
Este de înțeles să dăm drepturi și anumite avantaje celor ce și-au adus și își aduc contribuția la acea necesară plus-valoare a oricărei țări, dar de ce și celorlalți?… Mai ales când este știut că toți cei ce vin sub „zodia” nonvalorii ajung la marginea societăților în care s-au „refugiat”.
Azi, cetățenii de drept ai unei țări au ajuns prizonierii unor indivizi, cetățeni ai altor țări, care vin cu pretenții de parcă ar fi părți ai unor generații geniale ale umanității. Or, din cauza conflictelor între popoarele, de secole de drept stăpâne în locurile lor, și noii veniți, care au chiar pretenții de „cetățeni suverani”, se va naște tocmai acea confruntare ce va duce la o gândire a extremelor… „Nici voi, nici noi!”… În acest fel, războiul va ajunge în sine, fie o soluție ultimativă, o cale de „rezolvare”, e drept dureroasă, fie o acoperire perfectă pentru distrugerea în masă a popoarelor, a statelor… A umanității în cele din urmă. Căci, poate, mașinile, roboții, așteaptă deja în „depozite” pentru a lua locul omului în anumite meserii. Și în anumite acțiuni…
Lasă un răspuns