Șantierele patriei noastre ne aduc pe lângă rezultatele concrete atât de dorite (clădiri, autostrăzi, etc.) și bucuria descoperiri unor elemente istorice moștenite din negura vremurilor trecute. Astfel sunt scoase la lumină așezări dispărute, morminte, monumente, cimitire, depuneri funerare sau ritualice, sau prețioase tezaure. Un astfel de tezaur extraordinar alcătuit din 169 de inele din aur (folosite pentru podoaba capilară), 800 mărgele de sidef (sau os), două mărgele din aur şi o brăţară plurispiralată din cupru, unic în Europa, a fost descoperit într-un mormânt de către arheologii Muzeului Ţării Crişurilor în cercetările arheologice derulate în acest an pe drumul de legătură între Oradea şi Autostrada A3.
„Este o descoperire fenomenală. Un asemenea tezaur nu mai există în Europa centrală şi de Est. Este foarte ciudată chestiunea pentru că abia se descoperise aurul, în eneolitic. Se pare că a fost mormântul unei femei, extrem de bogată. Nu ştim cine era, aici la Sîntandrei. Noi vom mai face o prezentare a tezaurului, când va fi totul pregătit”, a declarat directorul MTC, istoricul Gabriel Moisa. O parte dintre inelele din aur şi mărgele de sidef au fost expuse într-o vitrină, cu ocazia conferinţei de presă, urmând ca tezaurul să fie prezentat în totalitate după ce se vor efectua determinări cronologice cu ajutorul metodei C14, analize ADN şi cercetări antropologice. Potrivit arheologului Dr. Călin Ghemiş, coordonatorul şantierelor arheologice, tezaurul de aur este cea mai importantă şi relevantă descoperire din punct de vedere arheologic şi patrimonial.
Inventarul complexului 22 din situl VIII este, conform acestuia, unul „extrem de bogat pentru perioada epocii cuprului”, apreciat a fi fost creat undeva pe la 4 500 înaintea erei noastre. „Acesta conţine 169 de inele din aur, 800 de mărgele din sidef şi o brăţară plurispiralată din cupru. Tezaurul de aur este o descoperire senzaţională pentru perioada respectivă, având în vedere că toate piesele din aur din Bazinul Carpatic totalizează în jur 150 de bucăţi. Or, aici există peste 160 doar într-un singur inventar. Inelele de aur sunt în proces de curăţare la laborator şi au o greutate de peste 200 de grame. Este aur aluvionar, obţinut din nisip prin spălare, pentru că acesta se folosea în preistorie, nu din exploatări filoniene”, a precizat Călin Ghemiş. Cercetările arheologice au fost derulate de arheologii MTC în colaborare cu alte instituţii, în perioada 29 martie – 25 iunie 2022, sub coordonarea arheologului dr. Călin Ghemiş (Muzeul Ţării Crişurilor), în colaborare cu conf. univ. dr. hab. Molnar Kovacs Zsolt (Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj-Napoca), dr. Adrian Ursuţiu (Centrul Archaeo UBB – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca) şi lect. univ. dr. Florin Sfrengeu (Universitatea din Oradea). Astfel au fost descoperite mai multe vestigii aparţinând unor orizonturi cultural-cronologice diferite (neolitic, epoca bronzului, epoca „La Tene”, aşezări sarmatice, epoca romană în Barbaricum, epoca medievală, necropolă de secol XVIII), rezultatele obţinute fiind de o însemnătate deosebită. Inventarul acestor complexe este constituit din ceramică, material osteologic şi unelte. Caracterul complexelor descoperite diferă de la un sit la altul şi de la o epocă la alta.
Chiar dacă vorbim de un tezaur de aur de acum 6500 de ani, când tehnologiile de modelare a acestui metal erau totuși la început, trebuie să recunoaștem că inelele arată foarte bine. Nu sunt modelate sau „traforate” în arabesc, nefiind purtate la degete, ci erau purtate în păr, pe cozi, așa cum va revenii această modă în perioada bizantină, când prințesele și doamnele din înalta sociatate vor adopta acest mod de împodobire. Chiar surprinde modul lor de realizare, acestea fiind egale, dând impresia că au fost create „industrial”, fiind tăiate dintr-un tub (țeavă) din aur… Așteptăm cu nerăbdare rezultatul analizelor de laborator, spre a aflata cât mai multe despre acest tezaur strămoșesc. (G.V.G.)
Lasă un răspuns