Reprezentare deosebit de expresivă, atât ca formă, cât şi ca decor, vasul cu atribute antropo-zoomorfe, expus la Muzeul Național de Istorie a României, ocupă un loc aparte în cadrul ceramicii şi al plasticii neolitice identificate în România, fiind, până în acest moment al cercetării arheologice, o descoperire unică. Acesta a fost a fost descoperit de Corneliu Mateescu în timpul campaniei de săpături arheologice desfăşurate în 1959 în cadrul sitului de la Vădastra, punctul Dealul Cişmelei, judeţul Olt. Situat în Câmpia Dunării, la vest de Olt, situl arheologic de la Vădastra este cunoscut mai ales pentru bogatul material neolitic excavat în urma săpăturilor lui Corneliu Mateescu din perioada 1946 – 1974. Cronologic, vasul se încadrează în perioada cuprinsă între sfârşitul mileniului VI î.Hr. și începutul mileniului V î.Hr. (5000 – 4800 î.Hr.) şi aparţine culturii Vădastra. Realizată din lut, piesa a fost modelată manual de artizanii preistorici, decorată cu elemente geometrice încrustate cu pigment alb, arsă pentru a-i spori rezistenţa, apoi pictată cu roşu.
Vasul se remarcă prin reprezentările plastice din partea superioară, ce redau două siluete – busturi – schematizate, una antropomorfă, cealaltă zoomorfă, ce alcătuiesc un interesant grup statuar. Personajele modelate atrag atenţia în mod special prin maniera stilizată de reprezentare a capului. Se evidenţiază, de asemenea, decoraţia bogată, dispusă în registre, ca o friză care acoperă doar partea frontală a piesei. Artizanul preistoric a folosit motive geometrice excizate şi incizate: spirale, haşuri, romburi şi a alternat registrele ornamentate cu cele nedecorate pentru a evidenţia anumite părţi ale siluetelor. Pigmenţii de culoare roşie şi albă, care se păstrează pe mici suprafeţe, completează decorul, sporind efectul vizual și estetic, al artefactului. Suprafeţele netede contrastează cu cele mai aspre, excizate sau incizate, iar roşul cu nuanţele lutului ars, dar şi cu albul, alcătuind u joc extraordinar al texturilor şi al tonalităţilor. Morfologia şi decorul oferă unicitate piesei, transformând-o într-o descoperire foarte valoroasă.
În măsura în care informaţiile pe care le avem despre cei care au realizat şi folosit acest vas sunt în întregime de natură arheologică, funcţionalitatea şi semnificaţia acestuia ridică în continuare o serie de întrebări. Forma artefactului, calitatea şi complexitatea modelării şi a decorării acestuia, comparativ cu majoritatea ceramicii specifice culturii Vădastra, indică faptul că acest vas nu era unul obişnuit, destinat uzului comun, ci, cel mai probabil, acesta era folosit în anumite momente din viaţa comunităţii neolitice, în cadrul unor activităţi cu caracter simbolic, mai mult sau mai puţin ceremonial. De altfel, privit din faţă, vasul arată asemenea unui altar. Nu este exclus ca acesta să fi avut rolul de a stoca anumite substanţe∕produse importante pentru comunitatea vădăstreană.
Astfel, în aceste vase tip „coșuleț” puteau fi păstrate, de exemplu, seminţele folosite la obţinerea unei noi recolte. În general, artefactele de acest tip au fost interpretate ca reflecţii directe ale credinţelor religioase ale omului neolitic. Înţelese ca reprezentări ale unor divinităţi sau ca obiecte de cult, existenţa acestora este strâns legată de viaţa spirituală a societăţilor neolitice. Perechea „primordială” a zeilor era reprezentată în sistemul dual (zoomorf – uman) pentru că omul se considera parte din regnul animal, din viața planetei, ca forță a vieții ce se „împarte” tuturor. Suntem „legați” de acest destin planetar și de această viață în materie, oricât de mult am crede că suntem fluturi. Fără regnul animal care ne hrănește și care ne-a salvat din atâtea apocalipse climaterice și geologice, specia noastră nu evolua. De ce apare preponderent vaca sau taurul? Taurul era semn al fertilității, iar vaca oferea zilnic lapte. „Vaca ține casa. Calul ține vaca”. Așa se spunea la mine în sat. În timpul când clima „nu a fost cu noi”, animalele rumegătoare au mâncat iarbă uscată (fân) și au hrănit societățile umane. La fel, porcul are un „Ignat” și este singurul animal căruia îi facem pomană atunci când îl sacrificăm. Iar regnul animal este legat la rândul său de regnul vegetal. Dacă nu avem grijă de planetă, de casa noastră, ne așteaptă vremuri grele. Nu numai cursa progresului tehnologic trebuie să ne intereseze. Putem să ne oprim din alergare și putem trăi fericiți cu mult mai puțin. Să ne întoarcem la tradiții, la meșteșuguri, la traiul simplu! Respiră, privește și zâmbește! Fii fericit! (G.V.G.)
Lasă un răspuns