Printre clădirile istorice cu o specificitate deosebită din România se numără și „culele”, adevărate turnuri de apărare ridicate la câmpie. Aceste construcții erau solide, cu ziduri groase, cu ferestre zăbrelite, cu guri de tragere și uși ferecate. Dintre acestea locații fortificate se detașează net cea cunoscută ca și „Cula Greceanu”, care se află în satul Măldărești (comuna Măldărești, jud.Vâlcea), la patru kilometri de Horezu. Este declarată monument istoric, cu cod LMI VL-II-a-A-09812 și face parte din Complexul Muzeal Măldărești. Complexul Muzeal Măldăreşti include şi Cula Duca şi Casa Memorială I.G.Duca. „Cula Greceanu” este cea mai veche culă din România. Culele au fost ridicate de boierii olteni începând cu sfârşitul secolului al XVI-lea, ca măsură de apărare împotriva incursiunilor otomane (de aici şi numele – „kule“, în limba turcă înseamnă „turn”). Construită din piatră solidă și văruită în alb strălucitor, cula Greceanu se înscrie în tiparul locuințelor fortificate, cu toate cele necesare dublei funcții. A fost ridicată în secolului al XVI-lea (aprox. anul 1517), de jupân Gheorghe Măldărescu și jupânița Ego Eva, pe locul altei construcții mai vechi ridicate de paharnicul Nan. Cula este moștenită de căpitanul lui Mihai Viteazul, Tudor Maldăr.
Pe la anul 1934, pictorița Olga Greceanu, urmașă în linie dreaptă a boierilor întemeietori ai culei, a zugrăvit aici o superbă frescă, în vechiul stil românesc, înfățișându-i pe toți înaintașii săi. În perioada anilor 1966-1967 au fost executate lucrări de conservare și restaurare. După restaurare, culele Greceanu și Duca de la Măldărești au fost folosite și ca decoruri pentru turnarea filmelor „Neînfricații” (serial TV nedifuzat, 1969), „Drumul oaselor” (1980), „Iancu Jianu haiducul” (1981) și „Trandafirul galben” (1982). După aproape 500 de ani, cula este neschimbată pe dinafară. Intrarea se face printr-o ușă masivă de stejar cu zăvoare şi drugi de fier, care străpung zidurile. Construcția îmbină armonios un privdor înalt şi câteva uși de stejar, trei arcade trilobate și turnul de apărare, unde se poate ajunge numai urcând pe-o scară mobilă acționată de o sfoară. Cea mai mare încăpere este sala cu divane, despărțite după moda turcească, de măsuțe. În odaia adiacentă se regăsește trecutul Măldăreştilor, unde Olga Greceanu, urmașa stăpânilor culei, a pictat în 1934 fresce din istoria familiei. Cula are trei nivele. Pivnița, cu acces separat din exterior, are trei încăperi. Una din aceste încăperi, amplasată sub „turn”, este construită din bolovani și are metereze, spre deosebire de celelalte două încăperi care sunt construite din cărămidă și sunt ventilate prin ferestre cu trafor din piatră. Aceste elemente o datează anterior intervențiilor de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Accesul în spațiile de locuit ale culei se realizează printr-o ușă puternic întărită. Scara interioară conduce într-o loggia situată la nivelul al doilea al culei. De aici se accede într-o încăpere situată în „turn”, peste pivnița veche, care este prevăzută cu ușă și ferestre întărite cu drugi de lemn și cu o ascunzătoare în tavan, închisă printr-un chepeng și accesibilă printr-o scară mobilă. Ascunzătoarea este ventilată doar prin metereze. La acest nivel se găsesc și alte încăperi de locuit. Aici pictează Olga Greceanu, în anul 1936, fresca ctitorilor după portretele aflate în pronaosul bisericii Măldăreștilor, din imediata vecinătate a culei. Și încăperea frescelor și cea cu ascunzătoarea sunt acoperite cu bolți cu penetrații. La nivelul al treilea se află tot încăperi de locuit și un foișor.
După un lung șir de procese, început în 2001, prin Decizia civilă din 23 octombrie 2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus restituirea în natură a imobilului „Cula Greceanu” cu anexe, construcții și teren aferent, doamnei doctor Mileta Anghel Greceanu, fiica adoptivă a ultimei descendente a Grecenilor, Olga Greceanu, care în anul 1978 i-a lăsat prin testament proprietățile din București și „alte proprietăți”. În temeiul Legii 10, moștenitoarei i s-a eliberat actul de proprietate, prin care îi reveneau imobilul ca atare, terenul aferent, în suprafață de 5.000 de metri pătrați, dependințele acesteia, folosite ca depozit al complexului muzeal, precum și clădirile și anexele Institutului de Cercetări Apicole din localitate. În anul 2008, autoritățile județului au ajuns la o înțelegere cu actualii proprietari, care au fost de acord să dea sub închiriere cula Greceanu către Consiliul Județean Vâlcea, pe o perioadă de cinci ani. Autoritățile județene au „uitat” să-și plătească chiria pe anul 2012, motiv pentru care moștenitoarea Mileta Anghel Greceanu a decis să scoată Cula Greceanu la vânzare. În vara anului 2014, cula Greceanu a fost folosită ca loc de filmare pentru unele secvențe din lungmetrajul „Aferim!”. Imobilul intră pe lista clădirilor cu un trecut impresionant scoase deja la vânzare. Cum e Cula Greceanu din județul Vâlcea, de pildă, cea mai veche din România. Pentru ea, suma de pornire este de 400.000 de euro, iar un posibil cumpărător și-a manifestat în scris interesul. Imobilul era folosit ca loc de refugiu pentru localnici, dar a apărut și în numeroase filme românești de epocă. Apoi a devenit muzeu… iar astăzi…
Lasă un răspuns