Unul dintre cele mai vechi şi interesante descoperiri de bronzuri din fosta provincie austriacă Bucovina (1774–1918) este descoperirea de la Bordei (localitate românească aflată în prezent pe teritoriul Ucrainei, în apropierea oraşului Cernăuţi). Amploarea cercetărilor arheologice din Bucovina, care s-a manifestat cu precădere spre sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul celui următor, s-a datorat şi preocupării constante a autorităţilor de a cunoaşte patrimoniul arheologic al provinciei. Activitatea cunoscutului arhitect austriac Karl A. Romstorfer (1854–1917), legată în principal de cercetarea şi restaurarea unor monumente de arhitectură medievală ecleziastică şi laică, a fost însă mult mai complexă, având şi laturi mai puţin cunoscute celorlalți cercetătorilor. Astfel, de numele lui Romstorfer se leagă mai multe descoperiri mărunte preistorice şi medievale; el a participat la unele recunoașteri arheologice şi săpături în situri bucovinene cunoscute şi astăzi (ex. Şipeniţ, Hliboca, Horodnicul de Jos etc.), în acelaşi timp el iniţiind investigarea şi publicarea unor descoperiri de bronzuri. La începutul sec. XX, localnicii din satul Bordei au semnalat mai multe piese de bronz, descoperite întâmplător cu prilejul unor lucrări agricole, care atestau apartenenţa la o descoperire colectivă (depozit) de bronzuri (depunere ritualică?). Astfel, intervenţia noastră urmăreşte precizarea condițiilor de descoperire, conţinutul şi datarea preliminară a depozitului cu obiecte de bronz de la Bordei, pe baza textelor şi desenelor de epocă aparţinând lui K. A. Romstorfer. Aceste date, vechi de mai bine de o sută de ani, sunt comparate cu unele piese aflate astăzi în colecţiile Muzeului Bucovinei din Suceava.
Spre exemplu, din localitatea Bordei (astăzi în Ucraina) provin mai multe brăţări de bronz, semnalate de acelaşi Karl A. Romstorfer, obiecte care constituie o parte a unui depozit de bronzuri, la care vom face referire într-un alt studiu, consacrat contribuţiei lui Romstorfer la cunoaşterea bronzurilor din Bucovina (Cf. Niculică 2010, 327–330). Acest depozit a fost „redescoperit” în colecţiile Muzeului Bucovinei, pe baza parcurgerii seriei Mitteilungen (1904). Până în momentul de faţă nu s-a ştiut faptul că depozitul se afla în posesia muzeului sucevean, brăţările în cauză fiind înregistrate în registrele de inventar fără precizarea locului descoperirii, identificarea făcându-se pe baza ilustraţiei din periodicul vienez şi a tipologiei brăţărilor. Karl Adolf Romstorfer (17.III.1854, Aigen-Gaunersdorf, Austria – 24.IX.1916, Viena), arheolog, arhitect şi istoric, este considerat unul dintre salvatorii monumentelor istorice ale Bucovinei, contribuind la restaurarea bisericilor şi mănăstirilor. A sprijinit iniţiativa de creare a Muzeului Ţării Bucovinei din Cernăuţi (1893) şi a Muzeului Orăşenesc Suceava (1900).
În calitate de secretar al Muzeului Ţării Bucovinei, a propus editarea anuarului propriu, „Jahrbuch des Bukowiner Landes-Museums”, semnând rubrica „Aus den Mittheilungen der k. k. Central-Commission für Erforschung und Erhaltung der Kunst und historischen Denkmale”, în care a rezumat rapoartele comisiei, menţionând, printre altele, descoperirile neolitice şi eneolitice, inclusiv cele legate de cultura Cucuteni (de la Şipeniţ, Siret, ş.a.). A semnalat numeroase situri arheologice, a efectuat cercetări de suprafaţă în Bucovina. L-a sprijinit pe Josef Szombathy în timpul cercetărilor sale din Bucovina din anii 1893 şi 1894, inclusiv la săpăturile din staţiunile de la Şipeniţ, Hliboca şi Hliniţa. În perioada 1895–1904 a efectuat ample lucrări de decopertare de sub moloz a Cetăţii de Scaun a Sucevei, descoperind ceramică aparţinând culturii Cucuteni şi de la începutul epocii bronzului, păstrată în prezent în colecţiile Muzeului Bucovinei din Suceava. Cavaler al ordinului „Coroana de Fier”, clasa a III-a; cavaler al ordinului „Franz Josef”; ordinul Steaua României în grad de comandor; ordinul Coroana României; decoraţia de aur „Bene Merenti”, clasa I. Conservator pentru Bucovina al Comisiei centrale din Viena (secţiunea a II-a) din 1888; membru corespondent al Camerei de Comerţ şi Industrie din Cernăuţi (1898–1904); membru corespondent străin al Academiei Române (29 mai 1914), Karl A. Romstorfer a semnat numeroase şi valoroase notiţe, în „Mittheilungen”, referitoare la monumentele sau descoperirile medievale din Bucovina. Prin aplecarea sa către cercetarea istorică, Karl A. Romstorfer s-a dovedit a fi salvatorul unor valori bucovinene, ce a lăsat generațiilor viitoare o zestre spirituală importantă. Chiar dacă aceste cercetări au fost efectuate pe teritorii care acum sunt între granițele Ucrainei, este bina să știm că strămoșii noștri au locuit de mii de ani în Bucovina. Astfel putem astăzi să privim către aceste artefacte cu o altă înțelegere și aplecare, ca spre o adevărată ladă de zester a neamului. (G.V.G.)
Lasă un răspuns