Tezaurul medieval de argint de la Guruieni (jud. Teleorman)

Tezaurul medieval de argint de la Guruieni (comuna Măgura; jud. Teleorman) a fost descoperit în anul 1965, la marginea de nord a satului, cu prilejul unor lucrări de nivelare. Tezaurul, ce se afla într-o oală de lut, conţine monede, obiecte de podoabă şi inele sigilare, având o greutatea totală de 335,50 g. Obiectele de podoabă sunt: un inel de argint decorat cu o simplă protuberanţă, un cercel de bronz de origine bizantină, nasturi globulari de argint şi bronz, o aplică de argint în formă de rozetă cu şase petale, o brățară din argint, pe alocuri aurit, cu încrustaţii de email verde-turcoaz.  Dintre inelele sigilare atrag atenţia un inel cu veriga în torsadă şi plăcuţă romboidală cu un semn cruciform, un inel pecete din argint aurit cu imaginea unui cap de bour, al cărui model pare să se găsească în heraldica moldovenească.

Primul inel sigilar este din argint aurit de tip heraldic, cu veriga circulară în secţiune, sudată în două puncte de montura lucrată dintr-o plăcuţă în formă de disc circular pe care este gravată, în negativ, pecetea cu motiv zoomorf. Aceasta prezintă imaginea frontală a unui cap de bour cu coarnele în formă de liră. Între coarne este gravată o stea cu şase raze iar în jurul botului, până la urechi, sunt câte două ramuri cu frunze pe fiecare parte. Motivul central este încadrat de două cercuri concentrice realizate din incizii minuscule.

Cel de al doilea inel sigilar din argint cu decor heraldic are veriga semicirculară în secţiune, uzată şi uşor deformată şi două puncte de sudură cu montura. Pecetea, în formă discoidală înfăţişază, gravat în negativ, un motiv ornitomorf. Pasărea este prezentată schematic în profil, în zbor, cu o aripă deschisă. Ea este încadrată într-un cerc de incizii mici circulare, inegale.

Aplica prelucrată din argint cu un titlu sub 750 ‰ prin tehnica turnării în tipar, este în formă de rozetă cu şase petale ovale situate în jurul unui şaton înalt, de asemenea oval. Patru dintre petale au în centru câte un şaton mic, rotund, două dintre ele au în mijloc câte o rozetă în relief, ca o cupolă, cu patru şi respectiv şase petale, în jurul cărora sunt dispuse nervuri subţiri. La baza fiecărei petale se află câte un orificiu circular pentru baterea nitului, iar în vârful ei şi între petale se află globule. Pe margini are o nervură chenar obţinută din turnare. Materialul rămas din canalul de scurgere al tiparului nu a fost îndepărtat. Şatoanele goale lasă impresia că ar fi trebuit să conţină câte o piatră. Aplica face parte din inventarul cimitirului descoperit în anul 1964, dar a fost recuperată de Muzeul Judeţean Teleorman în anul 1969.

Un alt inel sigilar din argint are veriga circulară în secţiune, cu capetele aplatizate în punctele de sudură cu montura. Plăcuţa în formă de disc circular are gravată, în negativ, pecetea cu o imagine sigilografică incertă. Datorită schematismului nu poate fi identificată natura vegetală sau animală a reprezentării, încadrată într-un cerc de linii incizate. Un inel asemănător descoperit la Verbicioara este datat 2/2 sec. XIV (SCIV, I, 1, 1951, p.244, fig. 13).

Celelalte piese din tezaur au pe montura circulară gravate motive florale stilizate şi alte reprezentări heraldice, printre care și semnul „Mama Gaya Vultureanca”, vechi simbol getic. Cele 38 de monedele sunt emisiuni de argint transilvănene, ale Uniunii Polono-Lituaniene, ale Imperiului Romano-German şi Otoman, ale Confederației Belgiene, Țărilor de Jos şi Danemarcei, ale oraşului-port Raguza şi ale unor state din spațiul germanic (Prusia-Brandenburg şi Lotharingia), cu anii extremi 1581-1646.

Satul Guruieni (întâlnit și sub forma Gruiani, Gruieni, Guriani sau Groiani) este unul dintre satele vechi din județul Teleorman, fiind atestat documentar la data de 10 decembrie 1505 într-un hrisov al voievodului Radu cel Mare. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*