Regizorul Dinu Cocea, supranumit și Părintele haiducilor din filmul românesc este singurul regizor român premiat de Academia Americană de Film în anul 2000, cu o stea la Hollywood. Constantin (Dinu) Cocea a fost un personaj marcant în evoluția cinematografiei din România, care s-a născut pe 22 septembrie 1929, în comuna Periș din judetul Ilfov. Regizor și scenarist cu un talent înnăscut pentru a da viață unor filme nemuritoare, acesta s-a stabilit în anul 1985 la Paris în încercarea de a scăpa de regimul comunist din România. Părinții săi erau Ilie Cocea, judecător, și Eugenia Cocea (născută Troteanu), profesoară. Dinu Cocea era nepot al scriitorului N.D. Cocea, fiind văr cu fiicele acestuia, cunoscutele actrițe Dina Cocea și Tanți Cocea.
După absolvirea studiilor de specialitate, cariera sa de regizor de film a fost una bogată. A semnat crearea unor superproducții pe care le urmărim și astăzi cu interes. Menționăm dintre acestea: D-ale carnavalului (1959) – prim asistent regie; Tudor (1963) – regizor second; Haiducii (1966); Răpirea fecioarelor (1968); Răzbunarea haiducilor (1968); Haiducii lui Șaptecai (1971); Zestrea domniței Ralu (1971); Săptămîna nebunilor (1971); Parașutiștii (1972); La Révolte des Haîdouks (1972) – serial TV; Stejar – extremă urgență (1974); Nu opriți ventilatorul (1976); Lanțul neglijențelor (1976); Instanța amână pronunțarea (1976); Ecaterina Teodoroiu (1978); Iancu Jianu zapciul (1981); Iancu Jianu haiducul (1981). Ca scenarist semnează următoarele pelicule filmice: Răpirea fecioarelor (1968) – împreună cu Eugen Barbu și Mihai Opriș; Răzbunarea haiducilor (1968) – împreună cu Eugen Barbu și Mihai Opriș; Săptămîna nebunilor (1971) – împreună cu Eugen Barbu și Mihai Opriș; Iancu Jianu zapciul (1981) – împreună cu Mihai Opriș și Vasile Chiriță; Iancu Jianu haiducul (1981) – împreună cu Mihai Opriș și Vasile Chiriță. Ca actor de film apare în lungmetrajul Rug și flacără (1980).
Ultima dorinţă a celebrului regizor stabilit în Franța prin mâna căruia au trecut Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Constantin Diplan, Mihai Mereuţă, Ilarion Ciobanu, Adrian Pintea, Radu Beligan, Ion Caramitru sau Colea Răutu era să realizeze un nou film în ţara sa natală. Izgonit de comunişti şi stabilit la Paris în 1986, Dinu Cocea tocmai terminase de scris scenariul pentru o comedie pe care voia să o realizeze cu orice preţ în România. Era în 2013 și deşi avea 84 de ani, marele regizor lucra intens la un nou film, pe care ţinea cu tot dinadinsul să-l termine cât mai repede. De parcă ar fi presimţit ceva… Este vorba despre scenariul filmului „Sub vântul de est”, la care muncea alături de regizorul Cristian Nema şi de fiica lui. Acest proiect este „un film în film”, o comedie care prezintă povestea unui actor francez care vine în România şi este implicat într-o suită de aventuri, fiind descrisă absurditatea cenzurii, a sistemului de dinainte de ‘89.
Cum ultima dorinţă trebuie mereu îndeplinită, fiica sa, Oana, şi tânărul regizor Cristian Nema vor avea grijă ca filmul să apară în cinematografe. „De mult timp, noi am pus pe picioare un proiect mai vechi, care acum e doar la nivel de scenariu scris de Dinu. Vom duce filmul la bun sfârşit, cu ajutorul de sus al maestrului”, a declarat regizorul Cristian Nema. Conform testamentului lăsat, Dinu Cocea a fost incinerat, iar urna cu cenuşa acestuia a fost adusă în România, în jurul Paştelui şi a fost depusă în cavoul familiei de la Cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti. Dinu Cocea a ajuns în dizgraţia regimului comunist din cauza proiectului de film „Pe apa sâmbetei”, în care relata istoria unui baraj prost construit pe Argeş. Astfel, regizorul a fost interzis, iar numele său a fost scos de pe genericele filmelor ce apăreau în cinematografe sau la televiziunea publică. În urma acestui conflict cu autorităţile comuniste, Dinu Cocea a fost nevoit să plece din ţară în 1986, stabilindu-se în Franţa, la Paris. Regizorul şi scenaristul Dinu Cocea a decedat la Paris, la vârsta de 84 de ani, în urma unei insuficienţe cardiace. A fost singurul regizor român premiat de Academia Americană de Film, în anul 2000, cu o stea la Hollywood. În memoria sa, poate o casă memorială înființată la Periș – locul nașterii sale – ar păstra vie flacăra celei de a 7-a arte căreia acest mare om i-a dedicat viața sa, lăsându-ne minunatele filme pe care le vedem și revedem cu drag. Tot la Periș putea să fie organizată o casă memorială pentru marele actor Toma Caragiu, care se îndrăgostise de acestă localitatea și avea aici o căsuță de vacanță. Din păcate, nu s-a organizat… Totuși se poate deschide un muzeu comun al personalităților din Periș care să aibă o sală de expoziție dedicată celor doi mari artiști de film pe care i-a avut România, regizorul Dinu Cocea și marele actor Toma Caragiu…
Până atunci doresc ca tânăra generație de regizori de film din România să se aplece asupra istoriei bogate a țării noastre și să reia cumva tematica filmică abordată de cel ce a fost marele Dinu Cocea.
Lasă un răspuns