Crucile vechi din Parcul Dendrologic de la Brănești au „reînviat”

Ca președinte al Asociației Culturale din Brănești și ca prof. metodist în cadrul Casei Corpului Didactic din Brănești, prof. metodist Sebe Marius Ovidiu a organizat și conlucrat cu cei doritori și săritori din obștea locală și a dat o nouă față crucilor vechi din Parcul Dendrologic al localității. Poate vă întrebați de unde a apărut un parc dendrologic într-o comună ilfoveană. În 1893 în baza „legii pentru organizarea învăţământului profesional” are loc crearea şcolii speciale de silvicultură de la Brăneşti. În baza aceleaşi legi, noua şcoală este dotată cu clădiri proprii, cinci hectare teren pentru crearea unui parc dendrologic, 25 hectare pădure, un trup de pădure (Pustnicu) pentru instruire practică, iar ulterior, în 1910, cu două hectare teren pentru înfiinţarea unei pepiniere silvice şi teren de administraţie.

Terenul acordat pentru crearea parcului dendrologic era amplasat în vecinătatea şcolii era străbătut de pârâul Pasărea care crea şi o zona de luncă. Acest teren era până atunci un vechi loc de popas pentru carele ce aduceau mărfuri la Bucureşti şi loc de adăpare a animalelor. (de fapt toponimia localităţii Brăneşti vine de la cuvântul „branişte” = loc de popas). Pe acest teren, primii dascăli ai şcolii au proiectat şi realizat aleile care se păstrează şi astăzi, au păstrat câte ceva din vechea vegetaţie, au introdus un număr însemnat de specii autohtone din zonă precum şi unele alohtone. S-a urmărit ca în paralel cu utilitatea de învăţarea pentru elevii şcolii, parcul să devină şi un loc de recreare pentru aceştia şi pentru populaţia comunei. De fapt şi în prezent parcul mai este cunoscut de localnici ca „grădina botanică”.

Pe aleile acestei adevărate „grădini botanice”, au rămas încă în picioare câteva cruci de piatră, prăfuite, ducând pe mai departe mesajul ancestral dăltuit în alfabete știute și neștiute. Acum acestea – grație acestei inițiative demne de laudă – au fost spălate și curățate, căpătând fiecare câte o plăcuță informativă, spre a se ști cine le-a ridicat și care le-a fost destinația. În felul acesta ele și-au recăpătat funcționalitatea și au intrat într-un circuit al obiectivelor patrimoniului local de care se pot bucura localnicii, dar și turiștii. Felicitări tuturor celor implicați!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*