Nu o să contest faptul că i-am acordat o mare marjă de încredere generalului Ciucă și m-am bucurat pentru el și pentru militari, încă de la primul grad și prima funcție de general, deși mulți mi-au spus că nu merită atâta încredere. Nu o să contest faptul că oltean fiind, deci având încăpățânarea ca o trăsătură regională, încă mai cred în el, în ceea ce privește bunele intenții, dar aproape deloc în ceea ce privește obținerea rezultatelor.
La fel, nu o să contest nici faptul că de la prima implicație politică, respectiv scandalul dintre Leș (a se citi P.S.D.) și Iohannis, pe tema prelungirii mandatului lui Ciucă, am spus că în locul lui aș fi plecat și i-as fi dat dracu pe toți cu politica lor cu tot, pentru că odată intrat în cloaca lor, în trocul lor, ca să fiu mai ”plastic”, ai trei șanse: ori îți rupi gâtul dacă începi să faci cum ar trebui sau cum ar fi bine, ori ești mâncat pas cu pas, ori devii abonat la troc. Și pentru că tot am adus vorba de prelungire, uite că și procesul cu prelungirea s-a prelungit, în noiembrie urmează (sper) ultima înfățișare. Poate mulți nu știu, poate cei mai mulți cred că procesul s-a încheiat, dar pe rolul I.C.C.J. încă se află dosarul 180/2/2019 Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal Data formării dosarului la Î.C.C.J.: 05.06.2019, în care încă Ministrul Apărării Naționale este dat în judecată de Ministerul Apărării Naționale deși cauza este caducă, obiectul procesului este perimat, practic dosarul nu mai are obiect, dar subordonații ministrului, juriștii din minister, consilierii de taină sau de fațadă ai ministrului nu au binevoit în doi ani să constate ca este absurd atât prin părțile implicate cât mai ales prin cauza în sine, ca acest proces să mai continue și nu au dispus, propus, renunțarea la cauză. Poate vor neapărat să îl vad pedepsit. Numai așa se explică, pentru că îmi e greu să cred că pur și simplu au uitat, sau nu îi interesează procesele șefului. Păi pentru ce își încasează banii, așa ca să se fâțâie pe lângă el și legale.
Deci, din momentul intrării în jocul politic, Ciucă și-a dat foc carierei de militar. Când s-a auzit că va fi numit ministru, deși era încă activ, a spus că sunt zvonuri, că pentru el onoarea de a fi șeful S.M.Ap. este supremă, că nimic nu poate egala sau depăși această demnitate, că nu va intra niciodată în politică. Dar a acceptat, ca ministru tehnocrat inițial. Apoi când s-a auzit că va deveni și membru de partid, a spus că nici gând, că sunt răutăți că el vrea să facă ceva pentru armată ca militar. Și a intrat în partid, apoi a participat activ, unii spun prea activ, la înlocuirea celui cu care promisese în fața micilor ecrane, în noiembrie 2019, adică acum 2 ani că vor înlătura nedreptățile din sistemul pensiilor militare, pentru a-l instala președinte pe cel care se opusese acestei idei și nu avizase proiectul de O.U.G. inițiat în 2019, adică Florin Cîțu.
Menționez că nu e vorba de PLX 199 care este proiectul lui Leș, masacrat de binomul deja celebru din M.Ap.N., ci de un alt proiect, pe care Ciucă îl avansase la inițiativa și după discuțiile cu Forumul Asociațiilor Militarilor, cel mai bun, dacă nu singurul proiect bun făcut în ultimii ani, dar mort pentru patrie înainte de a se naște, omorât de Cîțu. Amestecul în lupta pentru putere din P.N.L. unde el era un intrus, a fost una din cele mai mari greșeli personale și iarăși mă întreb ce au păzit consilierii săi,sau unde i-a fost capul. Corect era să stea în banca lui, să nu se amestece în luptele din partid, pentru că oricum era un novice în domeniu și când te bagi între doi câini care se bat, riști să fii mușcat de amândoi. Și a fost și încă este și va mai fi.
Să nu uit, recent și promisiunea sa de a nu se implica în viața politică apărută acum 3 ani pe pagina „România actualități” semnată de nuvelistul de renume mondial Radu Dobrițoiu, în care Ciucă spunea, citez și nu șterg: „Consider atât de sfântă onoarea şi demnitatea de a fi fost şeful Statului Major al Apărării încât, indiferent de ceea ce mi s-ar propune, nu voi face altceva. Odată ce ai fost şeful Statului Major al Apărării… Reprezintă demnitatea cea mai mare pentru fiecare dintre noi. Iar eu consider că nu trebuie să fie în niciun fel umbrită această poziţie de activitatea în alt domeniu. Nu voi face politică. Voi face tot ceea ce îmi stă în putere şi îmi va îngădui viitorul să sprijin această instituţie. Dar nu dintr-o funcţie publică”, a dispărut din interviul luat de martorul de la Nassirya.
Ei bine, acum, după desemnarea ca prim ministru, după ce pe paginile media oamenii au scos citatul de la naftalină pentru a-l agăța de gâtul celui care a uitat de sfinți și de onoarea de a fi fost șef al S.M.Ap., domnul consilier Dobrițoiu a considerat că e cazul să „îl ajute pe domnul general” și a șters pasajul respectiv din context, crezând că dacă nu mai e acolo, nu mai poate fi citat. Cineva s-a sesizat, Postul Radio România Actualități a repus articolul păstrându-l și pe cel modificat și pe cel original, ca să se vadă impostura și a promis deschiderea unei anchete pentru a se vedea cine a modificat articolul. Păi cine putea, decât autorul. Deci nu e caz penal. Întrebarea care se pune este dacă a făcut-o de capul lui, sau împins. Oricine l-ar fi împins, acest gest penibil, prostesc și imoral spune tot despre el și calitatea unor consilieri ai ministrului apărării naționale sau politicianului Ciucă. Încheiat subiectul.
Revenind la actualitatea politică, ce se întâmplă acuma, e nu doar penibil ci și dramatic. După căderea variantei Cioloș, a urmat nominalizarea sau desemnarea lui Ciucă de a forma un nou guvern. Inițial toți au crezut că acesta va bate din palme sau din călcâi și gata guvernul. Unii chiar se temeau că va da milităria jos din pod. Din care pod? Ăla cu promisiunea că va înlătura nedreptățile din sistemul pensiilor militare? Păi de ce să o dea jos, că stă bine acolo printre atâtea promisiuni.
Bun, adică nu bun, prost dar asta e. Deci după nominalizare mulți credeau că va avea o sarcină ușoară, dar uite că după trei zile el nu are nici un partid care să sprijine și să voteze guvernul.
– A.U.R. își vede de campanie, ei deja se cred marii câștigători ai viitoarelor alegeri, se văd la guvernare din 2024, și-au dat comandă pentru costumele de miniștri.
– U.D.M.R. așteaptă să vadă cine mai intră în ”combinație”, adică la guvernare cu ei, că doar asta fac de 30 de ani.
– U.S.R. chiar dacă acuma parcă s-au mai nuanțat și ar trebui, conform promisiunilor inițiale, să sprijine orice guvern P.N.L. fără Cîțu prim ministru, după ce Cioloș s-a făcut de râs, s-a înfuriat că nu a fost sprijinit să formeze un guvern propriu și strâmbă din nas.
– P.S.D. deși i-a promis lui Iohannis că va sprijini guvernul Ciucă, după ce Cîțu le-a stors lămâia în nas și le-a spus canci ministere, face pe mireasa în tren, totuși nu cred că va risca să își vadă dosarele pe tarabă așa că până la urmă, în mare va vota, dar nu în unanimitate. Ciolacu va da mână liberă la vot, ca să se spele el pe mâini.
– PNL, și aici e surpriza, nu susține guvernul Ciucă. Aici Ciucă a fost nu doar faultat ci efectiv călcat în picioare de Cîțu și de acum încolo cariera lui în P.N.L. cât timp e Cîțu președinte, este blocată. Bine, nici cu sprijinul lui Cîțu nu a explodat, a primit și el o funcție de vicepreședinte pentru apărare, adică ce a fost Pricină la U.N.P.R. Subțire, foarte subțire, pentru eforturile depuse de el în favoarea lui Cîțu, în campania internă.
Deci Cîțu a considerat necesar să atragă atenția propriilor oameni că cine va intra în guvernul Ciucă riscă să nu mai prindă un alt guvern P.N.L. cât e el președinte. Asta așa, șoptit la ureche, pe surse. Nominalizarea lui Ciucă de către Iohannis, după ce toată lumea, inclusiv el, se aștepta ca el să fie renominalizat, a căzut ca un un munte în capul lui. Și a început să sape. Și-a anunțat supușii că nu vede cu ochi buni „trădarea lui Ciucă”. Apoi, la ”consultări” a rupt categoric orice punte de negociere cu PSD și USR, deși nu el trebuia să negocieze, ci Ciucă, adică premierul desemnat. Aici Ciucă a fost slab și a fost slab de la bun început, pentru că: încă de când a fost desemnat el trebuia, înainte de a anunța că e o onoare pentru el, (a câta?) să întrebe, ca un militar ce este, ce misiune are, care este direcția de ofensivă, care este direcția loviturii principale, care sunt limitele dreapta -stânga, care îi sunt „vecinii”, ce primește în sprijin, în întărire și în subordine, unde se oprește, adică ce mandat are, pe ce perioadă, cu cine poate negocia, ce poate și nu poate accepta, pe cine poate conta. În plus, trebuia ca imediat să își formeze un grup de ouvrieri devotați (nu consilieri, că am văzut ce fac aceștia) care să întocmească planul de bătălie și programul de guvernare. Ba, ar fi putut, (eu așa aș fi făcut) să spună: „Majestate, accept, dar vreau mână liberă la negocieri și în alegerea miniștrilor”. Antonescu așa a primit. Dar, am mai spus, Ciucă nu e Antonescu.
Trebuia să analizeze și să vadă pe cine poate conta în primul rând din propriul partid. La ora asta, singurii care se înghesuie, pentru că nu se simt amenințați de Cîțu, sunt șoricelul Bușoi care se chinuie de ani bun să ajungă și el ministru, și Rareș Bogdan care nu scapă nicio ocazie să se bage în față, să aibă un cuvânt de spus, să fie din ”echipa câștigătoare” pentru că el se simte tare în clanță și sprijin din partea lui Iohannis pe care l-a făcut mare în confruntarea cu Ponta, cum a făcut Turcescu cu Băsescu. În rest, din PNL Ciucă nu are niciun sprijin real, doar jumătăți de sprijin, toți peneliștii sunt prinși între Iohannis și Cîțu care îl carotează la greu pe Ciucă și vrea să îl facă să renunțe la nominalizare, cum a făcut el când i-a cedat locul lui Mandolină. Așa ar vrea el să facă și Ciucă pentru el, dar Ciucă pe de o parte și-a luat rolul în serios, pe de altă parte nu înțelege că el e singurul care a pierdut și va pierde din acest troc politic, sau troacă politică.
Trebuia să aibă un plan de guvernare pe care trebuia să îl prezinte atât partidelor cât și președintelui și parlamentului.El a crezut că vine, se suie pe capră, dă din bici și pleacă șareta. Partidele politice nu sunt soldați domnule general. Nici în minister, sau guvern, ca ministru al apărării, în privința drepturilor militarilor nu s-a putut impune, a lăsat toate proiectele legate de drepturile militarilor în stadiul de inițiativă, discuții iar proiectul de statut al cadrelor militare, cel mai important act al vieții militare este la pământ, o bătaie de joc la adresa militarilor. Niciun minister nu și-a bătut joc de proprii oameni cum a făcut-o M.Ap.N. în ultimii zece ani cu militarii. Niciun minister nu a avut atâtea procese cu proprii oameni câte a avut și are M.Ap.N., inclusiv cu ministrul. E de râsu-plânsu!
A pornit la drum fără cai, fără căruță dar lumea se temea că va da cu biciu în ei. Care bici? Ieri s-a dus cu ăla care are biciușca de partid în mână, la șeful de atelaj să se plângă că căruța e fărâmată, caii bolnavi și Cîțu nu îi dă biciul. Eu i l-aș fi luat din mână, cu orice risc. Nu știu ce au discutat, cât de „extins” va fi mandatul acuma, poate a primit măcar limitele dreapta- stânga, dar mă îndoiesc că a primit ceva concret în afară de „hai măi băieți, nu vă mai certați, ne facem de râs,ce dracu”. Eu știu că unele mutări au fost primite în plic, eu știu că au venit mai multe plicuri cu mai mulți expeditori, dar Zoe, fii bărbat, ești militar, nu glugă de coceni! Stai așa pe capră, șareta fără roți, fără cai, cu o sfoară în mână pe post de bici și strigi dii Batore,dii! Ori ai cai, ori nu ai. Dacă nu ai, fă ce a făcut tata, nu mai vântura pistolul cu gloanțe oarbe în mână, de pomană. Zău așa!
Îmi e teamă că Ciolos va ieși mai onorabil din situație, el măcar a avut un program de guvernare, un partid în spate, a ajuns cu niște miniștri în parlament.
„Președintele lor”, „Partidul meu” și „Ciucă «al nostru»”
Partidul „de suflet” al președintelui a executat ordinul și a trimis propunerea pentru viitorul premier. Președintele „României mele”, al „dragilor” lui români, al S.T.S.-ului, al S.R.I.-ului, C.I.A., și altor servicii care l-au decorat, l-a nominalizat la funcția de premier, (probabil un guvern bicolor, minoritar) pe Ciucă, „Ciucă al nostru”. Cel mai mult se va bucura George Mihăiță care îi striga numele în delir și nu credea nimeni că va ajunge prim ministru. Dar el știa…
Numirea lui Ciucă prim ministru pentru a scoate țara dintr-o stare critică, îmi aduce aminte de numirea lui Antonescu de către Carol al II -lea, în septembrie 1940, după ce toate partidele alea tradiționale conduse de oameni mari refuzaseră, să formeze un guvern: „Antonescu, îţi dau conducerea ţării pe mână. În nimeni altul nu am încredere decât în tine. Nu poţi refuza deoarece tu eşti un patriot”.
Antonescu a acceptat, pentru că el chiar era patriot și – ca să fac o paranteză -, după ce a considerat că s-a achitat de datorie, a încercat să o predea partidelor, dar țara fiind în război, nici Maniu, nici Brătianu nu au vrut să o preia, din lașitate, pentru că nu au vrut să se lege la cap cu o guvernare în timp de război, sperând să o preia după terminarea războiului. Nu au mai apucat, i-a rezolvat Mihai, care a predat-o la cheie rușilor. E adevărat, comparația e forțată, Iohannis chiar dacă e sas nu e rege, iar Ciucă, chiar dacă e general, nu e Antonescu, însă situația e oarecum similară.
România va începe o altă eră, era abuzului total, pentru că să formezi un guvern minoritar cu un partid semi-constituțional, ai cărui membri au militat și militează pentru ruperea României, au interzis românilor intrarea în cimitir pentru a-și cinsti morții, au dat jos steagul național de pe clădiri guvernamentale, mi se pare nu doar o inconștiență ci chiar un abuz, o trădare. Dintre toate partidele politice, Ciucă va fi nevoit să formeze un guvern cu un partid ai cărui membri în mare parte doresc ruperea Transilvaniei, sau cum se exprimă ei, autonomie. Ingrată soartă, halal patriotism.
Pentru cei care vor spune că guvernul Ciucă nu va trece, pentru că nu ar avea majoritate, spun doar că nu trăiesc în România și nu cunosc josnicia politicienilor români. Parlamentarii, chiar și cei din A.U.R., care vor alegeri anticipate, sau mai ales ei, se gândesc doar la situația lor, la scaunele lor, la bani lor și nimeni nu vrea să își piardă scaunul de parlamentar pentru că nimeni nu poate garanta că va fi ales din nou. Că strigă unii ca vor anticipate, strigă ca să facă impresie, să arate că ei sunt cu țara, că îi interesează binele națiunii. Ei lăsați, am mai auzit din astea de mi s-a urât. Am podul plin de bunele intenții ale politicienilor noștri, iar Iadul nu mai are alei de pavat trebuie să construiască autostrăzi.
Eii, acum să vedem ce va face „Ciucă al nostru”. Va militariza guvernul? Nu, pentru că el abia dacă va putea nominaliza de la el din cap un ministru sau doi, căci ceilalți vor fi stabiliți de alții, din țară sau din afară. Ne vom trezi cu alți doctoranzi plămădiți cu bani ai serviciilor secrete după ce au stâlpit gurile de metrou ale marilor capitale ale lumii, că vin să ne scoată din budă. Ne scot dintr-o budă și ne bagă în alta.
Cum vor reacționa partidele? Ciolacu și ai lui vor susține pe față sau pe la spate numirea, pentru că dacă unul mișcă în front, hopa dosarul. Nu e un parlamentar, mai ales din cei cu gura mai mare care să nu fie șantajabil, care să nu fie dator cuiva, căruia să nu-i fie frică de dosar. În plus, Ciolacu e client vechi al lui Iohannis, mimează greu și la greu opoziția, iar un post de șef de cameră nu i-ar strica.
P.S.D., din marele partid care forma guverne singur, a căzut la rolul de partid balama care închide și deschide guverne, a devenit un U.N.P.R. 2. Așa că Ciucă va obține investirea chiar dacă propune la interne un câine, la sănătate o pisică, la apărare un papagal, la muncă un măgar, la finanțe un pavian sau orice animăluț din grădina zoologică. Așa a fost planificat, așa se va întâmpla. Marele perdant va fi partidul lui Cioloș, care va reîncepe circul de opozanți rezistenți, cu tricouri și mesaje că vor un parlament fără corupți, un parlamentar fără pensie specială sau un guvern fără hoți.
Cioloș și-a lăsat săracu și funcția de prin Parlamentul ioropean crezând că va fi premier. Îmi vine greu să cred că a fost atât de botanist și nu a înțeles că va fi doar un iepuraș pentru adevăratul câștigător dar dacă chiar a crezut ca va fi acceptat premier, mai ales cu votul P.N.L.-iștilor pe care i-a carotat, atunci e regele papagalilor. Dar dacă a jucat o carte măsluită, își așteaptă recompensa.
Se pun trei întrebări:
– Este Ciucă potrivit pentru o asemenea funcție?
– Va alege Ciucă oamenii potriviți pentru a redresa situația?
– Cum se va termina guvernarea Ciucă?
Să vedem, a zis orbul. Ciucă ar putea să facă ceva mai bine decât Cîțu, dar am dubii deoarece:
– A fost nominalizat de Iohannis, cel care îl considera și insista că cel mai bun e Cîțu. Păi dacă însuși Iohannis l-a considerat pe Cîțu cel mai potrivit iar Ciucă este varianta „B”, atunci, ori Ciucă este mai slab decât Cîțu – deci nu poate performa mai bine decât number one – ori va merge pe aceeași linie, căci tocmai de asta l-a nominalizat Iohannis.
– Iohannis, ca și Băsescu, avea nevoie de un premier care să nu-i iasă din vorbă. Dacă după 7 ani sub Iohannis țara a ajuns unde a ajuns, iar Ciucă îi va călca pe urme „pas cu pas”, ce credeți că se va schimba? Ciucă a fost nominalizat pentru că este un foarte bun executant. Cine așteaptă idei novatoare, măsuri radicale, schimbări de proporții, să aștepte.
– Va fi carotat și sabotat chiar de colegii de partid, care nu l-au considerat și nu îl vor considera niciodată de-al lor, pentru că, totuși, nu este de-al lor… încă. Păi ce să facă el de exemplu cu campania de vaccinare condusă de un om de casă de-al lui? În mod normal ar trebui schimbat șeful campaniei dacă avem în vedere că aceasta a fost un eșec. O va face? Mă îndoiesc, dacă ținem cont și că soția respectivului este medic pe la S.R.I. și practică medicina prezidențială, din câte se aude pe surse. Deci campania va merge înainte cu aceeași oameni care au dat-o în bară. Va lua Ciucă măsuri drastice? Poate, dar nu împotriva guvernanților care și-au bătut joc de țară, ci împotriva cetățenilor, căci așa s-a făcut până acuma, așa se va face și de acum încolo. Sub acest aspect, pentru cel care l-a propus, ar fi omul potrivit. În rest, toate opiniile sunt subiective.
– În ceea ce privește alegerea oamenilor, nici chiar șeful de partid nu va putea face mare lucru, pentru că nici el nu poate propune până nu e de acord Iohannis sau serviciile. Și atunci ce va fi? Va fi o luptă surdă între servicii, Ciucă și Cioloș, dar cel care va decide va fi Iohannis care nu ține cont de nimeni. Deci dacă nu vă vor place miniștrii, nu trageți în pianist, el cântă, dar partitura nu e a lui.
– Cum va cădea „guvernul Ciucă”? Cum a căzut și „guvernul Cioloș”, pentru că va fi împiedicat de absolut toate partidele politice, chiar și de cele sau cei care îl vor vota, căci nimeni nu îl votează de drag, ci pentru că așa trebuie să fie, unii de teamă, unii din obișnuință iar alții tocmai pentru că vor să scape de el, convinși că își va rupe gâtul, pentru că și ei vor depune toate eforturile în acest sens.
Pentru militarii care își puseseră speranțele în el cât le-a fost ministru, se pune întrebarea cine îi va lua locul. Nu se știe, tot Licuriciul va decide. Va fi tot militar rezervist? Poate da, dar cred că nu. În mod sigur va trebuie să aibă oarece studii prin „afară” și „Colegii” militare. Dacă va fi militar, acesta are două șanse: ori să se lase mâncat de lupii din minister, ori să se pună cu bâta pe ei. Ciucă a căutat bâta, dar nu a găsit-o. Să vedem dacă va găsi omul potrivit.
Dacă nu va fi militar, depinde unde a făcut, dacă a făcut, armata, dacă a fost transmisionist sau a tras cu arcul. Dacă pe timpul stagiului militar a cusut nasturi va fi vai de militari. Dar, să nu uităm că Ciucă și Iohannis s-au văzut cu șeful Pentagonului, Lloyd Austin, în plină pandemie și criză politică. Așa că dacă vreți să aflați cine va fi ministru al apărării, trimiteți-i un mesaj lui Lloyd.
Schimbarea regilor, bucuria nebunilor!
Apropo de regi, Ferdinand i-a dat lui Antonescu propriul Ordin „Mihai Viteazul” clasa a III-a după eliberarea Transilvaniei, în 1919: „Antonescu, nimeni altul nu poate şti mai bine decât regele tău marile servicii pe care le-ai adus ţării în acest război. Ai fost nedreptăţit până acuma nerecunoscându-ți-se aceste merite în mod public. Pentru a repara această nedreptate, uite, îţi confer ordinul « Mihai Viteazul » clasa a III-a dându-ţi chiar decoraţia mea!”.
Sunt curios, Iohannis îi va da lui Ciucă – la terminarea mandatului -, șapca primită de la Trump?
Și să nu uităm că totuși, nimeni nu e profet în țara lui. Nimeni nu e 100% previzibil iar speranța moare ultima.
Lasă un răspuns