Tehnologii de înaltă generație pentru studierea sitului de la Toboliu

O dată cu dezvoltarea mijloacelor speciale de investigare a siturilor arheologice a dispărut timpul când arheologul lua casmaua la umăr și pornea în periegheze peste dealuri și câmpii. Acum zboară dronele peste cerul albastru și deconspiră aproape tot ce se află sub pământ. Vechi astfel contururi de case, de vetre, de temple, de fortificații cum apar ca într-o pictură sau hartă făcută de un zeu al cerului nevăzut. Pentru a continua săpăturile arheologice în situl de la Toboliu – Dâmbu Zănăcanului, datând din epoca bronzului, conducerea Muzeului Țării Crișurilor a semnat un parteneriat cu Universitatea din Köln (Germania). Parteneriatul vizează „cercetări arheologice cu tehnologie de înaltă generație în județul Bihor”. Aceste lucrări au avut la debut ca parteneri și Institutul de Arheologie din Iași, respectiv Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca. La săpături au participat și studenți la istorie din SUA, Norvegia și Australia.

În primii ani ai proiectului a fost investigată, prin săpături arheologice partea centrală a acestui sit, o așezare multistratificată cunoscută în literatura de specialitate sub numele de tell. Astfel de așezări sunt specifice perioadei mijlocii a epocii bronzului. Ele se întâlnesc cu precădere în vestul României, nord-vestul Serbiei, sudul Slovaciei, centrul și estul Ungariei. Prin ce se remarcă situl de la Toboliu – Dâmbu Zănăcanului este prezența unei așezări secundare de dimensiuni impresionante de aproximativ 74 ha ce înconjoară tell-ul. Proiectul de cercetare își propune investigarea acestei așezări secundare și determinarea relației ei cu așezarea centrală. Pentru a îndeplini acest obiectiv va fi aplicată o metodologie interdisciplinară care implică cercetări non-invazive, investigații arheozoologice, arheobotanice, geoarheologice, micromorfologice, palinologice, precum și săpături arheologice”, explică managerul Gabriel Moisa.

În campania din acest an, conform aceleași surse, a fost investigată arheologic o suprafață de 60 m2 în care au fost descoperite resturile unei locuințe incendiate alături de numeroase vetre de foc, unele decorate cu motive specifice perioadei. „Au ieșit la lumină și nenumărate fragmente de vase ceramice și resturi osteologice de proveniență animală care vor fi supuse unor investigații interdisciplinare. Toate aceste descoperiri vor
contribui substanțial la descifrarea și mai buna înțelegere a vieții cotidiene a oamenilor ce au trăit acum aproape 4000 de ani pe melagurile bihorene
”, e concluzia managerului interimar al Muzeului Țării Crișurilor.

Managerul interimar al Muzelui Țării Crișurilor Gabriel Moisa susține că noile descoperiri „vor contribui substanțial la descifrarea și mai buna înțelegere a vieții cotidiene a oamenilor ce au trăit acum aproape 4000 de ani pe melagurile bihorene”. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*