Printre marile biblioteci publice românești, Biblioteca Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova ocupã un loc de frunte. Alexandru Aman (1820-1885), fratele celebrului pictor Th. Aman, își exprima dorința testamentarã la 14 noiembrie 1884 (cu un an înainte de a muri): „Pentru cultura poporului din orașul meu, Craiova, îi leg biblioteca mea, precum și toatã colecțiunea mea de tablouri originale, de diferite școli și o micã parte numai cópii, portretele originale ale familiei mele, obiecte de artã și toate mobilele. Cu astea sã se înființeze o bibliotecã liberã tuturor și un muzeu pentru rãspândirea cultului de folos în sine, deschis publicului de douã ori pe sãptãmânã, iar biblioteca în toate zilele, afarã de sãrbãtori”.
Soția sa, Aristia (1833-1904), nãscutã Lãceanu, întãrește acest testament și astfel, la 21 decembrie 1908, în prezența celui mai celebru ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor din istoria învãțãmântului românesc, Spiru Haret, se inaugureazã oficial Fundația „Alexandru și Aristia Aman”, condusã de personalitãți recunoscute pe plan național. Istoricul Ștefan Ciuceanu (elevul lui N. Iorga și tatãl venerabilului Radu Ciuceanu, directorul unui institut al Academiei Române la 90 de ani) și Elena Farago, rafinata poetã, implicatã în Rãscoala din 1907 de partea țãranilor, la sugestia aceluiași N. Iorga. În 1915, muzeul se deprinde de Fundația „Aman” și devine o instituție de sine stãtãtoare, iar în 1954, pinacoteca devine Muzeul de Artã. (Pe larg, în Tudor Nedelcea, Centenar Biblioteca Aman, Craiova, Edit. SimArt, 2008).
Din 2009, director (azi se zice manager; în evul mediu și în epoca premodernã, românii foloseau termenul „chivernisitor”) al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Amn” din Craiova este Lucian Dindiricã, absolvent de Teologie, doctor în istorie sub conducerea științificã a lui Gh. Buzatu, profesor asociat la Universitatea din Craiova.
Între alte proiecte de prestigiu, cu personalitãți așișderea, Lucian Dindiricã a inițiat proiectul „Comori scrise ale Dunãrii de Jos ( „The Written Treasures of Lawer Danube”) (cod Ro-BG 290), cofinanțat de Uniunea Europeanã prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã – Programul INTERREG V-a România – Bulgaria, împreunã cu instituțiile partenere din Bulgaria (Libraries-Sofia și Biblioteca Regionalã „Lyuben Karavelov-Ruse”), cum este menționat, firește, în program. Sub auspiciile acestor instituții europene, Biblioteca Județeanã „Alexandru și Aristia Aman” a organizat, la sediul ei, dar și în alte locații craiovene încãrcate de istorie și culturã, între 26-29 august 2021, Festivalul de literaturã transdanubianã.
Prima ediție a Festivalului de literaturã transdanubianã ( amânat anterior din cauza pandemiei) a debutat, vineri, 26 august 2021, la sediul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, unde directorul instituției și inițiatorul Festivalului, prof. dr. Lucian Dindiricã, a prezentat programul, oaspeții și scopul acestei manifestãri internaționale, precizând cã Dunãrea nu desparte, ci unește comunitãți, dovadã prezența unor scriitori sau oameni de culturã din Bulgaria și Serbia. Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean Dolj, a menționat și alte opt proiecte transfrontaliere (Sã nu-l uitãm vreodatã pe fostul președinte, actualul senator Ion Prioteasa pentru tot ce a fãcut pentru cultura doljeanã și nu numai). Urãri de bun venit au fãcut I. Lascu și Mircea Pospai, președinții filialei locale a Uniunii Scriitorilor din România, respectiv a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, precum și prof. Mihaela Dudãu de la Biblioteca gazdã, coordonatoarea proiectului, oaspeții bulgari replicând în cuvinte amabile.
Festivalul a cuprins o paletã variatã de manifestãri: expoziții de carte (de cãtre Biblioteca Județeanã „ I.A. Basarabescu” din Giurgiu), de benzi desenate (Viorel Pîrligras, Marian Mirescu, Cristian Ciomu, Valentin Iordache), de picturã (cu peisaje din Balcic), un film documentar despre Balcic, realizat de oaspeții bulgari), conferințe, lecturi publice, lansãri de carte, masã rotundã. N-au fost neglijate nici tradițiile culinare danubiene.
Seria de conferințe a debutat cu Florian Copcea despre Poeții de limbã românã din Serbia, publicați în renumita colecție a editurii Academiei Române (Vasko Popa, Radu Flora, Nicu Ciobanu, Slavco Almãjean, Petru Cârdu, Ioan Baba, Pavel Gãtãianțu), ediții îngrijite de același Florian Copcea, care a lansat apoi cãrțile sale: O istorie a liricii românești din Serbia, Repere literare și Turnuri nebune (în limba sârbã); despre literaturã, Keynate speakers, au conferențiat Lucian Dindiricã, Gabriel Nedelea, Silviu Gogonea, M. Ciurea; despre prezența Dunãrii în literatura gãlãțeanã a vorbit Adi George Secarã.
Lansãrile de carte au fost cele mai numeroase și au trezit curiozitatea și interesul celor prezenți, de pe ambele maluri ale Dunãrii. Prima carte lansatã a fost una de excepție: Studii despre Tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (sec. XII), realizate de universitarii craioveni Ion Resceanu, Carmen Bãlteanu, M. Ciurea, I. Sorin Bora, ediție bilingvã, românã-englezã, tipãritã în condiții grafice de excepție. Au urmat lansarea altor cãrți: N. Calițoiu, Alte seceri, alte ciocane (poezii), Andreea Diana Trãilescu (elevã), Regina întunecatã (roman), Dan Șalapa, Hai-hui (versuri), Spiridon Popescu, Ferice de cel orb ( versuri), Corina Dasoveanu, Înger (poezii), I.Lascu, Generația ’80. Un excurs istorico-critic, Viorel Dinescu, Armistiții literare și 101 poezii, Dan Șalapa, Anti Eminescu, Iulian Bitoleanu, Triptic al sublimului, Gh. Florescu, Poeme la curtea regelui nou, Doina Grigore, Pasajul meu prin pandemie, Cristian Gabriel Moraru, Un prozator ezoteric: Mircea Eliade etc.
Seria de lansãri s-a încheiat cu o carte de referințã, de fapt o antologie de poezie universalã în limba englezã, apãrutã la editura clujeanã Grinta, Anthology – Universal Poetry from Today, realizatã de renumitul scriitor și editor Ion Deaconescu, în colaborare cu Zhao Lihong (urmând sã aparã o ediție și în limba chinezã). Sunt antologați aproape 90 de poeți de pe toate meridianele lumii, între care și trei laureați ai Premiului Nobel pentru Literaturã (Wole Sonyinka – Nigeria, Tomas Tranströmer – Suedia, Günter Gross – Germania); între alți poeți figureazã Adonis, Slavco Almãjean, Radomir Andrici, Ana Blandiana, Nicole Brossard, N. Dabija, Choi Dong-Ho, Oscar Hahn, Ewa Lipska, Dante Maffia, Oh Sae-Young, Justo Jorge Padron (recent plecat dintre noi).
Lecturile publice au fost onorate de poeți consacrați, precum Ileana Roman, Viorel Dinescu, Victor Rusu, Spiridon Popescu, Ion Lascu, Fl. Logreșteanu, Nina Ceranu, Gh. Florescu, Mihailo Vasilievici (Serbia), Clara Țîrcã, N. Jinga, Mircea Pospai.
Eseuri despre literaturã au prezentat I. Vãtui, Dunãrea, punte de legãturã între neamuri, I. Damaschin și Fl. Damaschin, Eroii neuitați din adâncuri, Matei Vergil, Legendele literare ale Brãilei, C. Ionescu, Podul de la Brãila, Tudor Nedelcea, Cãlãtoria lui Andersen pe Dunãre, în 1842, Mircea Pospai, Prin porțile Dunãrii, N. Marinescu, O cãlãtorie fantasticã și prezentarea revistei Carmina Balcanica, realizatã de Mihaela Albu. Emoționantã a fost comunicarea lui Viorel Dinescu și a Florentinei Paraschiv despre Eminescu și Grigore Vieru, amintind despre ultima întâlnire cu marele Grigore din 13-15 ianuarie 2009 și împrejurãrile morții sale. Momentele muzicale au fost susținute de Mircea Suchici de la Filarmonica Olteniei, de soliști populari, iar moderatori au fost Lucian Dindiricã, Mircea Pospai, Petrișor Militaru, Gabriel Nedelea, Silviu Gongonea.
De remarcat cã Festivalul a avut traducãtori și de limba bulgarã, oaspeții din sudul Dunãrii aducând substanțiale completãri privind cooperarea economicã și culturalã de-a lungul vremii și de-a lungul Dunãrii. Sã menționãm faptul cã pentru revoluționarii bulgari, în timpul ocupației otomane, România a constituit un refugiu (de pildã pentru Hristo Botev sau dr. Petru Beron), dar pe teritoriul Bulgariei nu se aflã nicio statuie Eminescu, cã la Vidin a trãit singurul poet bulgar de origine românã, Milan Anghelov-Coseveanu.
O concluzie sumarã, proverbul „omul sfințește locul” și-a dovedit perenitatea și actualitatea în cazul directorului Lucian Dindiricã, iar prima ediție a Festivalului desfãșurat în capitala Olteniei ar trebui pus sub versurile lui Virgil Carianopol: „Dunãre dacã n-aveam / Jiul Dunãre-l fãceam”. Bibliotecarii și cercetãtorii instituției gazdã s-au dovedit a fi profesioniști și uniți întru realizarea unor manifestãri culturale și științifice de nivel european.
Dunãrea n-a despãrțit niciodatã românii de români, cum afirmase și Vasile Pârvan, fiind, dimpotrivã, cel care unește culturi, mentalitãți, destine, care ne binecuvânteazã cu de toate, deși noi, oamenii, nu-i pãstrãm curãțenia și nu-i acordãm suficient respect.
Festivalul de literaturã transdanubianã și-a atins obiectivul cu asupra de mãsurã, urmãtoarele ediții fiind așteptate cu același mare interes.
O relatare de Tudor Nedelcea
Lasă un răspuns