Europa corporațiilor versus Europa națiunilor…

Se apropie momentul în care corporațiile ar putea deveni mai puternice decât statele care le găzduiesc… În acest moment, sunt țări în care corporațiile se manifestă, într-adevăr, extrem de puternic, dar forța lor nu depășește încă autoritatea statală, ci doar pe cea  guvernelor, mulându-se strict pe nivelul de coruptibilitate a executivelor… Dar tocmai influența în creștere va genera asaltul final… Îl va genera și îl va alimenta spre o monstruozitate ce va absorbi parte din statele naționale… Parte, pentru că nu întregul european este vizat… Iar dacă putem vorbi despre o paradigmă ce ne este insinuată tot mai agresiv, aceea a conturării unui front între Europa națiunilor („Europa de ieri”, cum ar vrea mulți să o amaneteze în istoria UE) versus Europa corporațiilor („Europa de mâine”, globalizatoare strict prin corporațiile statale), în fapt trebuie să o definim și pe aceasta drept un conflict postcortină, între Europa centrală, în parte, și de Est, probabil integral, versus Europa corporațiilor. Dar fără a fi un conflict între ex blocurile Europei de Est și Occidentul european, ci mult mai extins, între acestea, deocamdată grupate pe linia națională a Vișegradului, și multicorporațiile provenite atât din Occidentul european, dar și din Statele Unite.

Presiunea obligațiilor, îndatoririlor, asumărilor de tip „politically correct” și a corecției de atitudine exercitată dinspre corporații, inclusiv multinaționale, asupra statelor suverane din Europa centrală și de Est este masivă, în fiecare țară existând câte o astfel de sabie a lui Domocles deasupra guvernelor… În multe dintre ele, și mai ales cazul nostru, „sabia” a fost ridicată chiar prin mâna guvernelor, a unor foste guverne, dar și prin clicile acestora („moștenirea vie”, nu?!)… Noi, de exemplu, ne aflăm sub presiunea și șantajul unor structuri de tipul companiei „Gold Corporation”. Corporații și multinaționale ce ne țin în șah, ne controlează orice mișcare și chiar intenție, ne impun și ne condiționează programele economice, financiare și de dezvoltare. Dar nu despre noi este vorba acum… Căci, în acest moment, balanța „talerelor” statului național și talerul de influență, manipulare, condiționare și șantaj al corporațiilor este atât de înclinată în favoarea celor din urmă încât cauza statului național, al economiei, al deciziilor suverane pare pierdută. Acum este vorba despre un vârf de lance generând motivația, rostul, argumentele și mecanismele, inclusiv juridice, de a limita puterea corporatistă asupra Europei națiunilor. De a limita și restricționa o astfel de imixtiune ce, nu poate, ci, în mod cert, va duce la disoluția statelor naționale.

Polonia este într-un conflict deschis cu Grupul media Discovery TVN, principalul grup de radiodifuziune independent și furnizor de știri din țară, dar, mai ales, una dintre cele mai mari investiții americane în Polonia. Un antagonism generat, nu din perspectiva unor încercări de restrângere a libertăților media de către Varșovia, așa cum reproșează grupul corporatist, ci pentru că acest adevărat pilon al Europei națiunilor, tradiționale, suverane, aparținătoare unor valori de bază, prin grupul Vișegrad, este pe punctul de a impune prima restricționare anti-corporatistă la nivelul unei națiuni. O stopare a prezenței de tip monopol a acestora. Pentru că, în mod cert, doar pentru început Polonia motivează restrângerea puterii de influență a corporațiilor în sfera media prin necesitatea păstrării deciziei naționale într-un sector esențial azi, pentru aceasta vizând reducerea legal legislativă a ponderii ca acționari a acestor corporații. Și nu este nici o eliminare, nici o restrângere radicală a prezenței acestora… În fapt, vorbim despre o reevaluare a ponderii pentru a ajunge măcar cu un procent sub nivelul acționariatului majoritar autohton. Astfel, nu suntem în fața unei acțiuni de confiscare, de naționalizare a acțiunilor în avantajul instituțiile media de stat din Polonia, ci de obligarea acestor corporații, acum „Discovery”, de a-și vinde o parte din acțiuni spre un grup privat de presă autohton. Dacă, într-adevăr, și pur autohton, rămâne de văzut… Căci mereu va exista o marjă de „eroare” în aproximarea caracterului național, autohton, al unui grup intern ce va cumpăra acțiunile, fiind și o portiță care va determina corporația, acum reclamând încălcarea drepturilor pe linia libertății media, de a se reorganiza pe piață, inclusiv prin achiziția de procente din grupurile private de presă vizate de acest proces de „capitalizare”.

De fapt, este o fluidizare a forței corporației, nu o eliminare din piață și nici o limitare a capacității, ceea ce și contează în final, de a produce bani (da, bani ce vor fi mai greu de scos de pe piața poloneză, sub forma dividendelor și a profiturilor, dar nu imposibil).

Pentru noi este însă importantă mișcarea Varșoviei… Pentru că, tot ceea ce se întâmplă în Polonia, și, probabil, cât de curând și în alte state din linia anti-globalistă și anti-destructivă a națiunilor, a grupului Vișegrad, poate reprezenta un model pe care ar trebui să-l urmărim îndeaproape. Și nu ca formă de naționalizare sau de expropiere a activelor corporative, ci una strict de reglementare, de reașezare ca parteneri…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*