Tezaur unicat de aur de factură bizantină (sec. XI) descoperit în Prahova

Un tezaur unicat în România de factură bizantină a fost descoperit, în primăvara acestui an, într-o pădure din zona de sud a judeţului Prahova de către un pasionat de istorie, a afirmat şeful Biroului arheologie din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, dr. Bogdan Ciupercă. Potrivit acestuia, tezaurul este format din 35 de monede schifate din aur, patru cercei din aur şi un cercel din argint, piesele datând din secolul XI. „Pe avers avem chipul împăratului, iar pe revers avem o reprezentare a lui Iisus Hristos. Cerceii sunt confecţionaţi dintr-o verigă plină destul de groasă şi pe care a fost introdus un pandantiv”. Bogdan Ciupercă a mai explicat, într-o conferinţă de presă, că aceasta este una dintre cele mai importante descoperiri arheologice făcute în judeţ în ultimii 30 de ani, unicitatea tezaurului fiind dată de faptul că acesta provine din secolul XI, o perioadă „agitată” în istoria Dunării, dar şi de faptul că monedele fac parte dintr-o singură emisiune a unui singur împărat bizantin – Nichifor III Botaneiates (1078 – 1081), astfel de descoperiri fiind rarităţi. „Sunt 35 de monede şi patru cercei din aur şi un cercel din argint, care urmează să fie restaurat. Prezenţa cerceilor sugerează că această mică comoară a aparţinut unui militar. Există acest obicei (…) legat de faptul că soldaţii, în taberele militare, jucau jocuri de noroc”, a spus Ciupercă.

El a precizat că piesele descoperite de către pasionatul de istorie cu detectorul de metale vor fi incluse în patrimoniul cultural naţional, iar cel care le-a găsit va fi recompensat cu o sumă reprezentând 45 la sută din evaluarea finală a tezaurului. Cristian Cojanu, cel care a făcut descoperirea cu ajutorul unui detector de metale, a predat piesele Direcției Județene pentru Cultură Prahova. Fiecare monedă are mai bine de patru grame şi, în funcţie de starea de degradare, valorează pe piața actuala între 300 şi 700 de euro. Mihai Dumitrache, director Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova: „Acest tezaur a aparţinut unui soldat care, din păcate, nu s-a mai întors să îşi recupereze bunul. Dar noi ne bucurăm de această descoperire unică”. Tezaurul, după restaurare și conservare, va fi expus la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova la finalul evaluării şi expertizării şi va fi inclus în patrimoniul cultural naţional. Dacă se folosește ipoteza soldatului ca proprietar al tezaurului, posibil ca locația descoperirii să se afle în apropierea unei fortificații militare.

Tezaurul este unicat în România pentru că toate monedele aparţin aceleiaşi emisiuni, ilustrând relaţiile populaţiei şi a structurilor de putere de la nordul Dunării cu Imperiul Bizantin, mai spun muzeografii. La întrebarea de ce împărații bizantini au creat monede schifate, răspunsul poate veni din partea celor care motivează prin metodologia procesului de fabricare (batere pe ștanță). Dar, asemenea monede mai întâlnim la geto-daci, iar simbolistica lor poate fi de cu totul o altă natură. Astfel partea concavă (adâncită) reprezintă lumea noastră materială – pământul (regele, împăratul, conducătorul – câteodată cu capul împodobit cu coroană de frunze – viețile umane ca frunze), iar partea schifată reprezintă bolta cerului (Iisus-ul Pantocrator). La monedele dacice, pe partea schifată (Cerul) apare Zeul cel Mare, iar pe partea concavă apare Cavalerul călare (Danubian, Trac, Zalmoxian, etc), ca mesager de taină…

Să nu uită că în Prahova a mai fost descoperit celebrul coif de aur getic de la Coțofenești și fibulele dacice de la Coada Malului. În apropiere, în Dâmbovița, a fost scos la lumină tezaurul de pumnale și spadă de aur de la Perșinari, iar în Buzău tezaurul Cloșca cu puii de aur… (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*