Avem români și în Balcani ce au nevoie de „România Educată”

Academia Română a luat act de „continuarea și intensificarea unor activități politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni și la dialectul aromân”, se arată într-un comunicat de presă publicat pe siteul instituției. Academicienii arată că din punct de vedere al adevărului științific, „poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești români formează o unitate etnică și vorbesc aceeași limbă. Dialectele românești – dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân – se întâlnesc într-un spațiu vast, din Maramureș și Carpații nordici în nord, până în Epir și Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest, până la Marea Neagră și dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmașii populației autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit. Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul și în sudul Dunării, dialectele românești sau izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spațiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românității nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii și istroromânii sunt continuatorii românității sud-dunărene”. Academia informează că s-au intensificat acțiunilor ce urmăresc „separarea românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și poporul român”. Un pas și o mână întinsă de la frați către frați va aduce alinare și bucurie. Unirea face puterea și de aceea este bine să știm că avem frați, chiar dacă puțin depărtați. Acum 140 de ani aveam peste 100 de școli în Balcani. Inspector peste toate acestea a fost Apostol Mărgărit.

Apostol Mărgărit s-a născut la 5 august 1832, în Blaţa, fiind fiul celnicului Condusteriu, dar a crescut şi a învăţat la Avdela, o localitate în Munţii Pindului – teritoriu de intersecţie etnică aromână, greacă şi albaneză. Tânărul Apostol Măgărit a fost numit învăţător la Goreanţa şi-i învaţă pe copiii de aici limba greacă, folosind însă dialogul aromân, drept pentru care a început să fie prigonit, fiind considerat duşman al Imperiului Otoman. Apostol Mărgărit a fost liderul naţional al aromânilor din Imperiul Otoman, dascăl şi inspector şcolar pentru Macedonia. Supravieţuieşte unor atentate, apoi este prins şi încarcerat. Reuşeşte să fugă la Bucureşti, unde intră în graţiile regelui Carol I şi este numit inspector general al şcolilor pentru aromânii din Balcani. După Războiul de Independenţă, el străbate toate satele cu populaţie aromână, îndemnându-şi conaţionalii să-şi trimită copiii să înveţe carte românească. Bineînţeles că această atitudine i-a atras duşmănia şi invidia Patriarhiei de la Constantinopol, a clerului şi a guvernului grec, care nu priveau cu simpatie întărirea conştiinţei naţionale româneşti în acel teritoriu. La 3 aprilie 1889, Apostol Mărgărit a fost ales membru al Academiei Române, bucurându-se de preţuirea tuturor slujitorilor istoriei şi literelor româneşti. S-a săvârşit din viaţă la 19 octombrie 1903 şi a avut parte de funeralii naţionale. A fost înmormântat în marginea oraşului Bitolia, pe un teren cumpărat de guvernul român, care a devenit ulterior cimitir românesc. În urma laborioasei sale activităţi a rămas un număr impresionant de şcoli româneşti în Balcani, unde se preda în limba româna şi-n dialect aromân: 93 de şcoli primare, în 67 de localităţi, având 224 de învăţători şi 5.142 elevi; 6 școli secundare, două şcoli de comerţ (în Janina şi Salonic) şi o Şcoală Superioară, la Elbasan (Albania). Aromânul Apostol Mărgărit a militat pentru strângerea relaţiilor diplomatice dintre România şi Imperiul Otoman. „Întâiul nostru interes, al Armânilor, este mântuirea Imperiului Otoman. Noi nu sperăm să ne unim mâne cu fraţii noştri din România: suntem despărţiţi de dânşii prin principate şi regate… O crisă orientală ne-ar da în mânile Sârbilor, Grecilor sau Bulgarilor, popoare creştine şi civilisate, cari, ţinându-ne deja prin comunitatea de religiune, ar voi să ne ţie şi prin comunitatea de limbă, ne-ar închide şcoalele, ne-ar risipi comunităţile”. Pentru toate acestea, au existat câteva încercări eșuate de asasinat asupra lui. Dumnezeu a vrut ca el să reușească totuși!

În prezent România are un potențial de dezvoltare extraordinar, iar oamenii sunt cea mai de preț resursă a sa. Pentru a valorifica însă această resursă, este esențial ca educația să își recâștige importanța cuvenită. Educația dă direcția unei vieți și a unei țări. Proiectul „România Educată”  – coordonat de însuși Președintele României Klaus Iohanis – își propune să fie punctul de pornire pentru tot ceea ce ar trebui să însemne un Proiect de țară autentic. „România Educată” este proiectul generațiilor viitoare, fundamentul pe care să putem construi România următorilor 100 de ani. Un proiect de o asemenea importanță pentru destinul unei națiuni trebuie să fie deschis către toți cei care vor să contribuie, cu responsabilitate, pentru a face posibilă punerea lui în practică. În educație trebuie să existe consens, viziune și continuitate. O Românie Educată este construită de fiecare român în parte și de toți românii la un loc. De aceea, acest proiect este cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în domeniu. La baza sa au stat principii clare: fiecare actor interesat trebuie să poată avea ocazia de a contribui și, prin aceasta, proiectul să își câștige legitimitatea și stabilitatea unei viziuni pentru educație asumate la nivel național. În acest fel, oricine ar avea putere de decizie în viitor ar transpune rezultatele proiectului în proiecte concrete, la presiunea cetățenilor României. „România Educată” nu este primul demers care și-a propus să îmbunătățească învățământul românesc, dar este rezultatul maturității la care am ajuns în politicile educaționale. Am încercat să învățăm din lecțiile trecutului și să recunoaștem contribuțiile valoroase care au existat. Le mulțumesc celor care au participat, într-o formă sau alta, la acest proces: elevi, studenți, profesori, experți, instituții publice, reprezentanți ai mediului privat, societate civilă, simpli cetățeni. Vă invit pe toți să vă implicați activ în dezbaterea publică și să susțineți acest proiect pentru ca educația să devină reperul asumat de care România are nevoie.”

Cred că, în cadrul unui asemenea proiect de anvergură (România Educată) poate să existe și o inițiativă de refacere a  celor aproape 100 de școli și biserici din zona balcanică a românimii noastre aromâne, create și coordonate de către aromânul Apostol Mărgărit acum ceva timp. Dacă s-a putut acest lucru face acum 140 de ani, cred că este posibil și acum. Așa cum maghiarii ridică grădinițe și școli în Ardeal, putem și noi reface vechile locații ale învățământului în limba română din Balcani. Ce spune despre această propunere Președinția României? (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*