Falerele de aur de la Grăniceri (jud. Arad) – imagini cu păsări, cai și oameni

Printre comorile înaintașilor geto-dacilor ce au apărut din colbul miilor de ani se află și cele trei falere din Grăniceri (fostă Otlaca; jud. Arad), care pot fi datate în epoca bronzului târziu (secolele XVI-XV î.Hr.). Diametrul lor este de aproximativ 14 centimetri, precum și înălțimea lor apreciabilă ce ne-ar putea face să le considerăm ca pe niște cupe (cratere), dacă nu ar avea găuri prin care se coseau de haine (folosite la libațiuni? la stropiri?; sau fixate pe suport (lemn, piele, harnașament)). Toate trei falerele sunt frumos ornamentate, dar în timp ce prima nu are decât elemente cu motive spiralice, o descoperim pe cea de a doua care are pe lângă motivele înrudite cu prima și două păsări punctate, așezate față în față (în partea de jos). Există o asemănare interesantă cu Colierul de aur de la Dubăsari (Republica Moldova), ce prezintă tot două păsări „afrontate”, gen lebădă. Tot astfel putem menționa și lebăda aflată pe Paftaua de la Curtea de Argeș din mormântul Cavalerului. Pasărea de apă (lebădă, rață, gâscă, barză) reprezintă „apele schimbării”. De aceea a rămas și legenda cu faptul că barza aduce pe noul născut. Falera a treia, din nefericire ruptă pe o porțiune, are ca ornament o întreagă compoziție artistică în care distingem o figură umană o pasăre și doi cai, cuprinse toate într-un cerc. Spațiul dintre acest cerc și marginea falerei este umplut cu motive care ar putea reprezenta, foarte stilizat, un gât de lebădă (sau o multitudine de cifre „2”, sau timpul care se face ghem – pragurile timpului).Toată ornamentația falerelor este executată în mici puncte fine.

Acest tip de ornamentare o găsim și pe Plăcile de la Beba Veche, care aparțin începutului epocii bronzului. Falera de la Vârșand are un decor cu caneluri și cu puncte gravate: o spirală fugătoare cu cinci cârlige se rotește în jurul centrului bombat. Acesta se apropie mai mult ca sistem de ornamentație de cele de la Săcuieni, care se deosebesc de cele de la Grăniceni. Cele trei falere păstrate din tezaurul de la Săcuieni sunt ornamentate au repoussé combinat cu gravare, având decorul din motive alcătuind spirale din șiruri de puncte: spirale fugătoare și derivate prin dublare (vederea dublă? amețită?). Cel de al treilea disc de la Grăniceni se distinge de celelalte două prin ornamentația sa absolut deosebită. Totuși, în afara plăcilor de la Beba Veche, toate celelalte au în general o caracteristică structurală, fiind bombate și având în centru un real „umbo” reliefat. Discurile mai mari de la Țufalău prezintă asemănări cu cel de la Vărșand și mai ales cu unul din discurile de la Săcueni. Aflându-se în discuție perioada lor de creație, se pare că aceasta poate fi perioada de mijloc a epocii bronzului. Tezaurul de la Șmig poate fi încadrat la sfârșitul acestei păerioade, dar în același timp se poate spune că acesta a avut o viață mai lungă, fiind păstrat din generație în generație, el fiind creat totuși mult mai devreme. Decorul au repoussé (într-o foaie de aur) al celor 33 mici falere de la Ostrovul Mare (cultura Gârla Mare-Cârna) trasează spirale simetrice: spirale în S-uri înlănțuite sau motivul volutelor în C dublat adosat, cu capete răsucite spiralic, dispuse radial față de un umbo înconjurat de trei cercuri perlate; pe margine se regăsește o torsadă perlată. Discurile spiralice de la Sărăsău, cu formă de melc turtit și derivate din spiralele în formă de ochelari, au decor cu succesiuni de triunghiuri cu cerculețe gravate la vârf („gemul” timpului, sau nodul Gordian).

Un alt studiu aprofundat menționează faptul că cele 3 falere de aur plate găsite la Grăniceri sunt cele mai mari (14cm); au centrul ușor bombat au repoussé, decorul fiind realizat prin gravare punctiformă: motive spiralice, la care se adaugă cele două păsări afrontate sau cei doi cai afrontați (caii, simbol al deplasării, al mișcării duale pământene), o pasăre (simbol al zborului, al cerului) și două siluete umane (una cu un pumnal în mână? semn al vieții și al morții?) și cârlige spiralice pe cercul exterior (ce „agață” și „trage” centrifugal; nimeni nu scapă).

Cele trei falere mari de aur de la Grăniceri sunt în prezent la Muzeul de Istorie din Budapesta (Ungaria). Cum nimic nu este întâmplător, iată semne și simboluri ce ne pun la încercare puterea de înțelegere și comunicare cu strămoșii noștri de acum 2.800 de ani. De aceea este important să știm despre existența acestor artefacte, dar și cum arată, ce simboluri și înscrisuri poartă. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*