Poate suna incredibil, dar așa este. Avem în țară cea mai mare fermă de bizoni americani din Europa. Un fermier austriac și-a construit la marginea municipiului bihorean Salonta (jud. Bihor), după opt ani de investiţii în valoare de peste 20 milioane de euro, cea mai mare fermă de bizoni americani, în care au fost crescute peste 700 dintre cele 5.000 de exemplare înregistrate oficial în Europa. Acum sunt peste 1000 de exemplare. Bizonii sunt crescuţi în ţarcuri uriaşe, care au devenit și o atracţie pentru turişti. Hannes Bohinc a început să crească bizoni în urmă cu 30 ani, în ferma pe care o are în Austria. A adus 30 de exemplare din stepele nord-americane, care s-au acomodat perfect, zice el, cu clima europeană. Când s-a gândit să se extindă, a căutat o zonă care să fie asemănătoare cu stepele americane. După ceva căutări a ajuns în România, în Salonta, unde a aflat o zonă cu câmpii întinse şi multă verdeaţă. „E ca o stepă aici, şi le place, s-au acomodat foarte bine”, a povestit Bohinc. Ferma este întinsă pe 3.000 de hectare de teren, din care, însă, 850 de hectare sunt doar pentru ţarcurile bizonilor, dotate cu adăpători speciale pentru apă, încălzite pe timp de iarnă şi racordate la o reţea de conducte alimentate dintr-un puţ propriu. Pe restul terenului sunt cultivate furajele cu care se completează hrana animalelor. „Hrana bizonilor este controlată şi calculată pentru a fi cât mai sănătoasă. Meniul este pregătit de un profesor universitar, pentru că e foarte important. Toate lucrările sunt făcute cu angajaţii şi utilajele proprii”, mai spune fermierul, care speră să înmulțească în curând „șeptelul”. „Avem cea mai mare diversitate genetică pentru bizonul american, deci o bază foarte bună pentru viitor”, spune Bohinc. Datorită rezistenţei lor la intemperii, bizonii nu au nevoie de furaje concentrate, de hormoni de creştere sau de alte suplimente folosite în creşterea intensivă a bovinelor. De altfel, zice Bohinc, încercările făcute în SUA de a accelera procesul de creştere au dus la îmbolnăvirea şi moartea rapidă a animalelor.
De două ori pe an, bizonii sunt cântăriţi, vaccinaţi şi crotaliaţi. La greutatea optimă de sacrificare ajung abia după trei ani, şi sunt procesaţi în abatorul propriu, iar carcasele livrate atât în ţară cât şi în străinătate. Când îşi va recupera investiţia uriaşă, austriacul nu poate aprecia. Cert e, spune el, că bizonul e un animal scump. La maturitate cântăreşte chiar şi o tonă, iar valoarea unui exemplar viu începe de la 4-5.000 euro. În România carnea se vinde de la zece euro în sus kilogramul, fără TVA, iar în Europa preţul este dublu. Din ferma salontană, pleacă animale vii, dar şi carcase, în toată Europa, în Austria, Cehia, Belgia, Franţa, ba chiar şi în Kazahstan. Carnea nu pleacă din fermă imediat după sacrificare. E păstrată câteva săptămâni în condiţii de frig şi umiditate controlată. Motivul? Imediat după tăiere, Ph-ul îi scade şi carnea devine dură şi aţoasă. Prin păstrarea la frig, carnea se frăgezeşte. „Carnea de bizon are un gust unic, proaspăt-aromat şi este mai slabă decât carnea de pui, cu un conţinut de grăsime de doar 3%”, spune Hannes Bohinc. Gustul aparte este dat de conţinutul mare de fier, zinc, seleniu şi albumină. Carnea se digeră uşor şi nu crează senzaţia de saturaţie, fiind ideală pentru sportivi. Se prepară mai rapid decât alte cărnuri, după care are nevoie de o perioadă de „liniştire”. Pentru friptură, fermierul recomandă prăjirea scurtă, pe ambele părţi, iar apoi o liniştire de câteva minute în cuptor la 70°C. În Bihor, produse din carne de bizon se pot găsi într-un singur restaurant, patronat de consulul onorific al Slovaciei, Miroslav Iabloncic. În prima fază, a fost reticent, însă acum produsele din carne de bizon au ajuns chiar şi pe panourile publicitare ale restaurantului.
„L-am chemat pe domnul Bohinc în bucătărie, cu mine, să mă înveţe s-o gătesc. E o delicatesă care trebuie preparată ca atare. Sunt diferite mirodenii care îi scot în evidenţă gustul. E cotată peste vita Angus”, spune Iabloncic. Pentru primarul Salontei, Török László, ferma de bizoni constituie o atracţie turistică. „A fost o echipă de filmare în urmă cu câteva luni în oraş şi m-au întrebat ce poate vizita un turist aici. I-am dus la Muzeul Ţăranului Român, la Muzeul Arany János, iar apoi şi la ferma de bizoni. Ce credeţi? Pe nimeni n-a interesat muzeele, dar am primit multe telefoane de la oameni care întrebau unde se pot găsi bizonii şi hamburgerii din carne de bizon”, zice edilul. În România sunt în prezent trei ferme de creștere a bizonilor: prima este cea care a fost deschisă la Salonta (jud. Bihor), iar celelalte două s-au deschis la Sibiu și la Bordeasca Veche (jud. Vrancea). Pe viitor poate se vor mai deschide și altele.
Bizonul şi zimbrul sunt bovine preistorice înrudite cu bivolul, habitatul lor fiind stepele din America de Nord. Indienii numesc bizonul „Tatanca” şi îl consideră un animal sfânt. Specia a fost aproape de dispariţie din cauza coloniştilor albi care au ucis milioane de exemplare, pentru a distruge principala sursă de hrană a indigenilor din nordul continentului. În prezent există aproximativ 10.000 bizoni americani sălbatici, toţi în zone protejate. Deşi pot fi domesticiţi, bizonii au nevoie de multă mişcare: aleargă în turmă cel puţin o dată pe zi, atingând, în ciuda constituţiei uriaşe, chiar şi 60 km/h. Datorită valorilor nutriţionale excepţionale şi a influenţei benefice asupra sănătăţii, în SUA şi Canada carnea de bizon este nelipsită din magazinele cu produse ecologice. Poate așa va deveni în curând și la noi… (G.V.G.)
Lasă un răspuns