Muzeul Mănăstirii Samurcășești din Ilfov

Mănăstirea Samurcășești are numele, mai „exotic”, de la blănurile scumpe de samur ce împodobeau hainele clasei avute, cunoscute ca și zibelină. Denumită și Mănăstirea Ciorogârla aceasta este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Ciorogârla (jud. Ilfov), în apropiere de râul Ciorogârla și înscrisă în Lista Monumentelor Istorice sub cod LMI IF-II-a-B-15274. A fost înființată în anul 1808, de vornicul Constantin Samurcaș, care a zidit-o pe moșia sa, la 15 km de București, cu puțin timp înainte de a deceda. În anul 1847, clucerul Alexandru Samurcaș, nepot de frate și fiu adoptiv al ctitorului, a asigurat mănăstirii vatra și pământul din jurul, ei punând de asemenea și reguli de administrație, iar în 1845 a făcut și prima reparație la biserica mănăstirii, care fusese afectată de cutremurul din 1838. O nouă reparație, mai temeinică, s-a realizat între anii 1866-1869, cu fonduri alocate de către Ministerul Cultelor. După reparație, în anul 1870, biserica a fost pictată de pictorul Gheorghe Tattarescu și sfințită în 13 decembrie a aceluiași an.

Muzeul Mănăstirii Samurcășești din Ciorogârla (jud. Ilfov) deține o importantă colecție de artă religioasă și un consistent fond de carte veche din protopopiatele din Ilfov și Giurgiu. În colecția muzeală a mănăstirii sunt expuse o seamă de obiecte de cult cu valoare de patrimoniu: icoane, sfinte vase, sfinte cruci, veșminte, cărți vechi și altele. La prima vedere, atrag atenția cele două icoane ce reprezintă pe Mântuitorul Iisus Hristos și Maica Domnului pictate de marele pictor Gheorghe  Tattarescu, de fapt singurele icoane păstrate din biserica veche a mănăstirii. Dintre icoanele expuse, o parte sunt danii oferite mănăstirii de credincioși. Dintre acestea rețin atenția cele două icoane mari, picturi în ulei pe lemn, reprezentând pe Sfânta Tecla și Sfântul Arhidiacon Ștefan, semnate de pictorul Anton Serafim la începutul secolului al XlX-lea. Altă icoană valoroasă este o pictură din anul 1703, lucrată pe lemn, acoperită cu foiță de aur, reprezentând pe Maica Domnului pe tron cu Pruncul, deasupra Dumnezeu Tatăl, în dreapta și în stânga Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, lângă tron, Sfinții Dimitrie și Gheorghe și, pe margini, doisprezece profeți.

Deosebit de valoroase sunt obiectele de cult lucrate artistic din argint, cu care a fost înzestrată biserica mănăstirii de boierul Constantin Samurcaș la anul 1808, expuse în vitrina din centrul primei săli și anume: două anafornițe, două cutii pentru sfinte moaște, disc, steluță, lingurițe pentru Sfânta Euharistie, două cădelnițe și două sfeșnice. La acestea se adaugă un potir din argint, cizelat cu motive florale, cu paharul aurit, donat de boierul Constantin Săbăreanu și o candelă mare din argint, cu legături artistice din argint aplicate, cu inscripții în limbile franceză, greacă și romană, reprezentând îngeri și stema Țării Românești, care a fost donată mănăstirii în anul 1842 de către Sevastița Șuțu, născuta Ghica. Un exponat de mare valoare artistică este Sfântul Epitaf ce reprezintă Punerea în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos, brodat pe catifea maro-grena cu fir de aur și argint, pe margine având inscripție în limba greacă, lucrat de ctitora mănăstirii Zoe Samurcaș la anul 1808. De asemenea, o pictură interesantă este și cea realizată pe cap de pește-somn având ca temă Pescuirea Minunată de pe Lacul Tiberiada, a pictorului Ioan Baldovin – ucenic al Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. Colecția muzeală adăpostește și litografii după originalele care se află la Muzeul de Istorie, privind Revoluția de la 1821, eveniment istoric ce are legătură cu trecutul mănăstirii, într-o vitrină se poate admira și crucea de masă, sculptată în lemn, îmbrăcată în argint filigranat donată mănăstirii chiar de către Tudor Vladimirescu. De altfel, multe obiecte de cult se pot observa până la ieșirea din muzeu, unde Cartea de oaspeți poate reține și câteva impresii asupra așezământului monahal.

În cimitirul mănăstirii se află mormintele mai multor oameni cunoscuți: Alexandru V. Beldiman (ziarist, fondatorul ziarului Adevărul), poetul Sandu Tzigara-Samurcaș (lângă biserică), familia Săbăreanu, etc. Prin urmare, frumosul așezământ monahal, precum și obiectele de cult și patrimoniu, adăpostite în minunatul muzeu al mănăstirii, ne cheamă pe toți, pelerini, închinători și rugători să ne bucuram împreună cu sfinții lui Dumnezeu, dar mai cu seamă cu Mult Milostiva și Preacuvioasa Parascheva, care ocrotește această oază de rugăciune și comuniune, cerându-le ajutorul pentru a spori iubirea noastră față de Dumnezeu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*