Acești transgenderi ce ne conduc…

Nu, nu este o revoluție culturală… Ci o involuție… Dar fără definirea ei drept „bătălie”… Pentru că involuția nu are nevoie de o ridicare a spiritelor, o regândire, o altă abordare pentru a se produce… Ea se manifestă pe seama nepăsării, desprinderii de minima atenție a protejării valorilor, reperelor și chiar normelor… Și, spre deosebire de efortul necesar unei revoluții, are o viteză de propagare, de insinuare și infectare uriașă… Iar consecințele au o întindere în timp cu mult mai mare… Și da, pentru a le extirpa din corpusul infectat, este nevoie de o revoluție culturală! Adesea, un adevărat război al civilizațiilor! Dar fără a-l confunda cu ideologiile (prioritar, de gen) de acum… Pentru că, în clipa în care  Emmanuel Macron a cerut „o bătălie culturală” contra Estului (în fapt, contra celor declarați anti-LGBT ori alte „identități” non gen și agen!), el se referea la multiculturalism în sensul renunțării la valorile civilizației europene creștine și adoptarea oricăror altor valori. Având ca fundament declanșator-instigator legea recent promovată de unguri împotriva îndoctrinării minorilor în spiritul LGBT, dar fără a spune și ceea ce consideră el ca fiind greșit în acest „antigen” maghiar. Doar acuzații vizând „nerespectarea valorilor europene”, evident, așa cum le văd și le vor impuse astăzi acești ciudați ce ne conduc…

Le roi (Adenauer, Schumann, Churchill ori Gasperi), acum și ca părinți fondatori, est mort, vive le roi – Macron, Merkel Et. Comp LGBTIQ… Un Et. Comp fără a mai avea nici măcar o identitate de gen, căci este un „le roi” nedefinit, asexual… Un transgender aidoma procesului pe care îl parcurge acum UE. Și în care se centrează doar în jurul LGBTIQ. Doar că asta nu va asigura coeziune unei „familii” în care, înaintea numărului și drepturilor acronimelor, sunt atâtea altele, nații, limbi… Și în care negarea și renegarea valorilor creștine nu poate să ducă la vreo coeziune. Ceea ce va însemna, în cele din urmă, involuție, nu?!…

Or, nu este suficient ca actualii lideri UE-LGBTIQ să producă o ofensivă a nonidentității de gen pe post de „război cultural” pentru a o defini și drept „război al civilizațiilor”! Da, ar putea aduce unul! Și-l va aduce, deși tocmai el va fi acuzat ca fiind sursa de producere a conflictului de neacceptare a identităților de gen… Un război al civilizațiilor având caracteristici doar de contur, doar ca întindere și fel de impunere, decupare a participanților, dar nu pe linia, nici măcar în parte, a formei, greșit apostilată azi ca „fără fond”, a blocului Estic anterior. Sau poate este un conflict al civilizațiilor intenționat promovat astfel pentru a masca adevăratul război al civilizațiilor. Cel declanșat prin aducerea (eu)migranților în sânul Europei. Pentru că acolo va fi conflictul, nu atât între valori, cât mai ales între normele pe care unii vor a ni le defini în locul valorilor reale și impuneri ce ar trebui să țină loc de valori…

Forțarea unui LGBTIQ-UE nu reprezintă o bătălie culturală așa cum vor să insinueze unii lideri precum Macron… Este strict un conflict-diversiune, fixat pe multiculturalitate, și, pentru a desprinde din orice analogie forțată în semiotica unor repere „politically correct”, al diversității… În fapt, un război al multisexualității… Pentru că despre asta este vorba, onest și fără ipocrizie, atâta timp cât sunt promovate politicile de deformare vizând dezvoltarea unor „fetuși” multiculturali asexuali ai zilei de mâine drept avortonii normalității de astăzi…

Uniunea Europeană nu mai are nici o legătură cu rolul de citadelă protectoare din gândirea părinților fondatori. Și nimic din ceea ce se promovează nu ne reprezintă. Pentru că noi, cetățenii europeni, nu am fost întrebați dacă promovarea deviațiilor de tip LGBTIQ pot fi considerate „valori europene”. Sigur, dacă ar fi existat un asemenea referendum european poate am fi conștientizat și punctul în care se va ajunge, acest „politically rect” în care lipsa privilegiului pentru LGBTIQ înseamnă asuprire și discriminare…

Europa trebuie salvată! Uniunea Europeană trebuie salvată! Și este nevoie de o adevărată revoluție ce ar impune tocmai recunoașterea, nu a unei distanțări de gândirea părinților fondatori, ci de existența a cu totul altei concepții… Pentru că nu poți atașa părinților fondatori ideologii a ceea ce ei nu au prevăzut și nu au spus expres că nu pot sta la baza Europei… Pentru că, în acei ani, nimeni nu se gândea că homosexualismul va ajunge, de exemplu, de la repudiere, nu doar o normă de acceptare, ci de asumare a priori pentru a obține beneficii ulterioare. A fi „rom” a devenit desuet. A te identifica drept victimă a fel și fel de „holocaustisme” nu mai aduce atâtea beneficii. Astăzi, noua normă a asigurării unui loc în față (!) îl reprezintă identificarea cu drepturilor „celorlalți”, ei, cei de peste tot astăzi… Căci, LGBT și-a atașat deja destule acronime… Și totuși, „particula” UE nu se vrea pusă la sfârșitul acelor „etc. +”, ci să fie cuprinsă… Pentru că spre asta se tinde… O uniune LGBTIQ(UE).

Unde ar trebui să ne poziționăm noi? Am spune că „în față”… Doar că de data aceasta chiar nu ar fi în sensul dorit… Din păcate, acolo suntem… Cu politici de insinuare a normelor și nonvalorilor LGBT inserate în programele școlare, nu educaționale, nici sanitar igienice, am devenit promotorii unor repere ce vin în contradicție cu identitatea noastră. Și ar trebui să facem un pas înapoi… Nu „în spate”, pentru că și așa s-ar putea să le placă acestor politico-transgenderi ce ne conduc… Ar trebui să ne revizuim locul nostru în UE… În acest UE-LGBTIQ… Și, măcar declarativ, ar trebui să susținem pionierii unei (poate) următoare revoluții cu adevărat culturale și sociale, alături de Ungaria și Slovenia, singurele care s-au ridicat ca stâlpi, nu ai condamnării unor apucături neigienice a concetățenilor UE, ci împotriva afectării și pervertirii propriilor țări…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*