Artefacte și urme de locuire umană de acum 6.000 de ani în satul Șoimești, Ceptura (Prahova)

Situl arheologic din satul Șoimești se află la nord de Valea Semanului, pe platoul Merez, din comuna Ceptura. Situl de la Șoimești a fost cercetat între anii 2014-2020 de un colectiv format din arheologi de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Muzeul Județean Buzău. Cercetările s-au axat anul acesta pe săpături la Locuința nr.3, realizată din lut și lemn. În interiorul acesteia, arheologii au identificat ceramică specifică epocii eneolitice, cultura Cucuteni B-Cernavoda I. „În sit sunt suprapuse trei așezări care au funcționat succesiv în mileniile IV și III î.Hr.. Cele mai vechi descoperiri atestă că oamenii au locuit aici în prima jumătate a mileniului IV î.Hr. (3.900-3.700 î.Hr), materialele arheologice confirmând prezența unei comunități în care tradițiile Cucuteni coexistau cu cele de origine estică, respectiv Cernavoda I. Se remarcă ceramica, dar și prezența unor reprezentări zoomorfe (bovine) modelate din lut. Este cea mai vestică așezare cercetată în care apar materiale specifice culturii Cucuteni”, a anunțat cercetător științific I dr. Alin Frînculeasa, în postarea făcută pe pagina de Facebook a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. În locuință, potrivit cercetătorului științific I dr. Alin Frînculeasa, „au fost descoperite fragmente ceramice, mai curând de tradiție Cucuteni, dar nu lipsesc nici cele cu cochilii pisate în pastă și/sau șnurate. „Deasupra locuinței am descoperit ceramică specifică epocii bronzului timpuriu, care poate fi atribuită culturilor Glina-Schneckenberg și Odaia Turcului (Monteoru timpuriu)”. Printre obiectele scoase la lumină în timpul săpăturilor arheologice se numără unelte sau arme din os, piatră, dar și din metal.

Remarcăm un pumnal realizat din cupru, piesă specifică populațiilor din stepă care își înmormântau defuncții în movile de pământ (tumuli). La sud de sit se află numeroase morminte în tumuli dispuse pe raza localităților Ceptura, Inotești, Colceag, Parepa, Conduratu, Fulga, Cireșanu, Baba Ana, Sălciile, Boldești-Grădiștea, Gura Vadului, Tomșani, Magula, Ciorani, etc. Descoperirea de la Șoimești este indiciu al interacțiunii comunităților autohtone cu cele cu origine stepică în prima jumătate a mileniului III î.Hr.”, a mai precizat cercetătorul științific dr. Alin Frînculeasa, cel care a fost și responsabilul șantierului arheologic.

Ceptura este o comună în județul Prahova formată din satele Ceptura de Jos (reședința), Ceptura de Sus, Malu Roșu, Rotari și Șoimești. Comuna Ceptura este situată pe pantele sudice ale Subcarpaților Curburii, în partea prahoveană a podgoriilor Dealu Mare. Satul Ceptura de Jos este locul intersecției între șoselele județene DJ102K (ce o leagă de Urlați spre vest și de Fântânele, Vadu Săpat și Mizil spre est), și DJ102N, care o leagă spre nord de Gornet-Cricov și spre sud de Colceag (unde se intersectează cu DN1B și se termină în DN1D). Paralela 45 nord trece prin această localitate. Șapte obiective din comuna Ceptura sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl de „sub arie” (satul Ceptura de Jos), cu așezări din neolitic și perioada Latène; așezarea din neoliticul timpuriu din „Vârful Râpei”; situl din „locul lui Dăncescu”, cuprinzând o așezare din perioada Latène și necropole din secolele al V-lea–al VII-lea și din secolul al XVI-lea, ultimele două aflate în satul Ceptura de Sus; și situl de „la Merez” (zona satului Șoimești), cuprinzând două așezări fortificate din Epoca Bronzului, aparținând respectiv culturilor Tei și Glina.

Loc de întâlnire al culturilor Cucuteniană și Cernavodă, așezarea cercetată din Ceptura – Prahova (sat Șoimești), dovedește modul de întrepătrundere a diferitelor stiluri și simboluri în timp și continuitatea acestora sub noile forme create și acceptate. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*