Locul fosilifer de la Vama Strunga – Masivul Bucegi

Ați urcat pe potecile munților Bucegi, dar cred că nu știați că sub „coperta” stâncilor aflate la vedere se află „pagini” întregi din istoria geologică a acestor locuri. Astfel, locul fosilifer de la Vama Strunga, se întinde chiar – parțial – pe suprafața a două județe din România. Este declarat ca „Monument al Naturii”, aceasta fiind o rezervație naturală de tip paleontologic, situată în partea sudică a judeţului Braşov, pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu și cea nordică a judeţului Dâmboviţa, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni.Aria protejată se află geografic în partea sud-vestică a Munţilor Bucegi (în versantul stâng al culmii Șeaua Strunga în imediata apropiere a Pasului Vama Strunga), în extremitatea sudică a județului Brașov, acoperind limita graniței teritoriale cu județul Dâmbovița. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață totală de 10 hectare, a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și este inclusă în Parcul Natural Bucegi.

Aria protejată reprezintă o zonă naturală în versantul stâng al culmii Șeaua Strunga, unde în mai multe nivele litologice (strate cu conglomerate de calcare oolitice și nisipoase, gresii calcaroase și marne) se află importante depozite de faună fosiliferă (constituită în cea mai mare parte din amoniți (moluște cefalopode cu cochilii spiralate compartimentate) atribuiţi perioadei geologice a jurasicului mediu (aprox. 166 – 174 milioane de ani). Jurasicul (perioadă numită așa de la munții Jura, din Alpii Europei) este o perioadă geologică care a durat aproximativ 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani și 145 de milioane de ani în urmă), fiind precedată de Triasic și urmată de Cretacic. Jurasicul constitute perioada de mijloc a Erei Mezozoice, cunoscută de asemenea ca perioada reptilelor. Începutul perioadei este marcat de marea extincție din Triasic–Jurasic. Două alte extincții au avut loc în această perioadă: evenimentul din Jurasicul timpuriu și evenimentul din Jurasicul târziu; totuși niciunul dintre acestea două nu se numără printre cele cinci masive extincții în masă.În timpul Jurasicului timpuriu, supercontinentul Pangeea se fragmentează în supercontinentul din nord Laurasia și supercontinentul din sud Gondwana. Marea Tethys se închide și apare bazinul Neotethys. Clima este caldă și umedă, fără dovezi ale glaciațiunilor. În dreptul polilor nefiind masă continentală nu au existat calote polare extinse.Uscatul era dominat de reptile. Iurasicul a fost epoca de aur pentru marii dinozauri erbivori cunoscuți sub numele de sauropodele — CamarasaurusApatosaurusDiplodocusBrachiosaurus și multe altele, care au cutreierat pământul până în perioada târzie a perioadei.

Deși mărimea lor ar putea sugerea că erau invulnerabili (puteau atinge 35 metri lungime și 60 tone greutate), ei au fost prada unor mari terapode (dinozauri carnivori), cum ar fi CeratosaurusMegalosaurusTorvosaurus și Allosaurus. Cei mai mulți dinozauri însă aveau dimensiuni reduse. În timpul Jurasicului apar majoritatea grupelor principale de dinozauri, iar răspândirea este pe toate continentele. În aer, pterozaurii dominau cerul.În tufișuri existau diferite tipuri de mamifere timpurii, precum și tritilodontide, șopârle ca sphenodonți și lissamphibia timpurii. Lissamphibia au evoluat apărând primele salamandre și caeciliane. În oceane, vertebratele primare sunt bine reprezentate de pești și reptile marine. Jurasicul târziu include ichthiozauri, plesiozauri, pliozauri, rechini și crocodili uriași care dominau apele. Numeroase broaște țestoase pot fi găsite în lacuri și râuri.

Amoniții trăiau în apele mărilor și oceanelor, așa că, concluzionăm faptul că acum 166-174 de milioane de ani în zona Munților Bucegi era mare. (G. V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*